Ministerul Culturii subliniază că dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost un demers comun al autorităților de la București și Chișinău.

CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: "Este un dosar comun al Republicii Moldova și al României care sperăm foarte mult că va fi aprobat. Înseamnă un lucru extraordinar, avem cămașa cu altiță deja inclusă în această listă. Dar iată că urmează să avem cobza românească. E un lucru foarte important pentru cultura noastră."

Potrivit Ministerului Culturii, înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. În plus, aceasta contribuie la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural românesc și consolidează cooperarea culturală dintre Republica Moldova și România.

În prezent, în Republica Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri de excepție dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este singurul din țară în care se mai confecționează astfel de instrumente tradiționale.

Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova. În 2013, în patrimoniul UNESCO, a fost inclus Colindatul în Ceată Bărbătească, în 2016 – Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, în 2017 – Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, iar în 2022 – Arta cămășii cu altiță.