Deși accesul la informații și medicamente este mai simplu ca oricând, automedicația doar în baza unor simptome nu va avea niciun efect, în cel mai bun caz, iar în cel mai rău poate agrava starea.

NICOLAE BACINSCHI, șef de catedră USMF: "Nediagnosticarea corectă a patologiei. De aici este utilizarea neadecvată a medicamentelor, ineficacitatea, dar și ce este cu regret, sunt reacțiile advesrse, care pot fi posibile. Și atunci adresarea tardivă la medic."

O altă greșeală frecventă este folosirea frecventă a antibioticelor, care poate provoca rezistența bacteriilor la aceste preparate.

NICOLAE BACINSCHI, șef de catedră USMF: "Mai este o problemă, fiindcă impresia pacienților că un antibiotic este valabil pentru orice infecție este absolut greșită. Fiecare antibiotic este specific, are un cerc, un grup de microbi asupra cărora acționează, nu este pentru orice."

Pe lângă alegerea greșită a medicamentelor, există riscul supradozării sau combinării incorecte.

LUDMILA EFTODE, farmacistă: "Cel mai mare risc al automedicației este supradozajul preparatului, fiecare preparat are interacțiuni cu alte medicamente, trebuie să știi ce medicamente primește bolnavul, ca să nu fie interacțiuni cu altele."

Oamenii confirmă că se tratează mai des în baza recomandărilor decât în urma prescrierilor unor specialiști.

Farmaciștii spun însă că doar unul din zece cumpărători cumpără medicamente fără prescriere.

LUDMILA EFTODE, farmacistă: "Să presupunem că în farmacie au intrat o sută de persoane, undeva 10% o să ceară consultația farmacistului, în rest în deosebi vin cu prescripție."

De la începutul acestui an, sute de oameni au ajuns la spital cu intoxicații acute, inclusiv din cauza medicamentelor administrate greșit sau lăsate la îndemâna copiilor.