Cetățenii Republicii Moldova spun că au libertatea să voteze, dar nu și certitudinea că alegerile sunt corecte
Cetățenii Republicii Moldova spun că au libertatea să voteze, dar nu și certitudinea că alegerile sunt corecte. De asemenea, se informează mai ales de pe rețelele de socializare, pe care tot ei le acuză că manipulează și răspândesc falsuri. În cazul regiunii transnistrene, responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor omului este împărțită aproape egal între Tiraspol și Chișinău. Datele unui nou studiu prezentat de Promo-LEX conturează o societate marcată de neîncredere, confuzie și vulnerabilitate în fața dezinformării.
NICOLAE PANFIL, directorul de Program Promo-LEX: "Coruperea alegătorilor, interferența străină, combaterea dezinformării, în continuare cetățenii le văd ca priorități și ca riscuri pentru următoarele scrutine. Dacă să fim sinceri și deschiși, noi ca observatori a procesului electoral și ai dinamice politice din țară ne așteptăm ca aceste lucruri să fie, într-adevăr, provocări majore și în următoarele scrutine."
Studiul arată că percepția neregulilor electorale crește proporțional cu distanța față de proces. În timp ce doar 21 la sută spun că au observat nereguli în secția în care au votat, 28 la sută consideră că au existat multe nereguli per ansamblu, iar la nivel național această percepție urcă la 63 la sută. Pentru secțiile din diasporă și regiunea transnistreană acești indicatori ajung la 52 la sută și, respectiv, 51 la sută. De asemenea, studiul arată că rețelele de socializare sunt cea mai utilizată sursă de informare în campaniile electorale. Ele depășesc televiziunea, site-urile de știri sau discuțiile cu apropiații.
VERONICA ATEȘ, sociolog: "Ce mai utilizată rețea la nivel național este Facebook, în proporții de 80%, TikTok - 51%, YouTube - 47%, Instagram - 33%, Viber - 30%, Telegram - 27% și WhatsApp - 22%. Pe rețele circulă frecvent informații false: 9 la sută sunt în dezacord, 32% acord parțial și 52,5% acord total. Asta denotă că, în opinia la 80% din respondenți, pe rețele circulă informații false."
Peste 80 la sută din cei intervievați consideră că informațiile de pe rețelele de socializare influențează opțiunea alegătorului. Un capitol distinct al cercetării a vizat percepția locuitorilor de pe malul drept asupra situației din regiunea transnistreană. Majoritatea covârșitoare a respondenților evaluează starea drepturilor omului din stânga Nistrului ca fiind proastă sau foarte proastă, responsabilitatea principală fiind atribuită administrației de la Tiraspol.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion reprezentativ de 1.226 de respondenți în perioada februarie-martie 2026, având o marjă de eroare de 2,8%.
