Potrivit investigației, Pavel Grigorciuc ar fi primit bani în perioada decembrie 2024 – februarie 2026. În total, ar fi vorba despre puțin sub 100 de mii de dolari, transferați prin criptomonede. Sumele nu au fost identice de fiecare dată, însă aveau un caracter regulat. În unele luni Grigorciuc ar fi primit 5.000 de dolari, iar în altele - 7.000 sau chiar 10.000. Punctul de plecare al investigației l-au constituit portofelele cripto indicate de Grigorciuc pe rețelele de socializare. Autorii investigației au precizat că, sub mai multe videoclipuri, activistul le-a plasat pentru sprijin financiar, inclusiv PayPal, cont bancar și două portofele cripto – unul în Bitcoin și altul în USDT.

Investigațiile au arătat că prin contul Bitcoin ar fi trecut aproape 24 de mii de dolari, iar prin cel în USDT s-ar fi acumulat cea mai mare parte a transferurilor. Doar în 2025, prin acest cont ar fi intrat mai mult de 63 de mii de dolari. Multe transferuri erau de 5.000 de dolari, însă uneori erau împărțite în două tranșe a câte 2.500 de dolari. Acest tipar indică, potrivit autorilor investigației, un mecanism stabil de finanțare, nu donații ocazionale, iar portofelele din care au fost făcute plățile apar într-o scurgere de informații din compania A7, asociată cu Ilan Șor, și menționată în investigații privind ocolirea sancțiunilor internaționale.

Potrivit analizei, banii treceau prin portofele intermediare și ajungeau în conturile indicate de Pavel Grigorciuc. În paralel, în jurul grupului A7 apar instrumente de promovare cu ajutorul artiștilor ruși Nikolai Baskov și Filip Kirkorov.

Compania ar fi fost creată în parteneriat cu Promsviazbank, instituție financiară prezentată în investigație drept banca de bază a Ministerului Apărării al Rusiei. Autorii mai susțin că o parte a adreselor cripto identificate duce către platformele Garantex și Grinex. Prima este cunoscută drept una dintre cele mai mari burse cripto din Rusia și a fost vizată anterior de sancțiuni și anchete privind spălarea banilor și ocolirea restricțiilor financiare.

Autorii investigației atrag atenția asupra diferenței dintre veniturile oficiale și stilul de viață al lui Pavel Grigorciuc. În ultimii zece ani, acesta ar fi declarat aproximativ 115 mii de lei, bani proveniți în principal din salariul primit de la propria organizație. Între timp, afișează călătorii, echipamente scumpe și un automobil, cheltuieli care, potrivit jurnaliștilor, trezesc suspiciuni.

Investigația conturează un portret critic la adresa lui Grigorciuc, descris ca „un personaj cu multă vizibilitate și puțin conținut”, care se prezintă drept investigator și activist, dar a cărui activitate este pusă sub semnul întrebării de propriile date financiare. În același timp, cazul este integrat într-un context mai larg, în care infrastructuri financiare masive precum A7 ar fi procesat, potrivit Financial Times, aproape 100 de miliarde de dolari în doar șase luni, reprezentând aproape 20 la sută din comerțul extern al companiilor ruse. Într-un videoclip de pe pagina de Facebook, Pavel Grigorciuc a negat că ar fi primit bani de la Șor și a promis că va demonstra asta în instanța de judecată.

PAVEL GRICORCIUC, activist: "Să explic absurditatea și minciuna evidentă aici și acum este sub demnitatea mea. Vom face acest lucru profesionist, în judecată. Promit că 50% din banii obținuți prin judecată vor merge pentru demascarea mafiei drogurilor și grupărilor criminale, exact cu ceea ce mă ocup în ultimii ani. Inclusiv gruparea lui Ilan Șor, condamnat pentru furtul miliardului."

Totuși, investigația remarcă faptul că, deși publică frecvent materiale critice la adresa unor politicieni, în conținutul lui Grigorciuc nu există atacuri la adresa lui Ilan Șor.