-Cum comentați rezultatele preliminarii?

- M-au surprins. Sondajele indicau un scor mai bun pentru socialiștii lui Igor Dodon, credeam că obțin în jur de 40% și că o să fie de departe cea mai mare facțiune parlamentară cu 45-48 deputați. La votul pe liste s-au clasat pe primul loc, însă doar cu 31% și au mai luat alte 15 mandate uninominale. Deci, în total, socialiștii o să aibă 33 mandate. Cred că PSRM este principalul perdant al acestor alegeri. Însă, nu sunt convins că PSRM a vrut să câștige aceste alegeri. PSRM e multirol. Are rolul de a legitima regimul, sistemul politic. De a speria Vestul cu amenințarea rusească. Și a da Moscovei iluzia că a câștigat o victorie în străinătatea apropiată, combătând cu succes partidele pro-europene. Asta va fi povestea din presa loială Kremlinului. Iar Putin pentru acest cadou o să-i trimită bezele lui Plahotniuc.

Practic, oligharhul Vladimir Plahotniuc și-a atins obiectivul, a coborât PSRM ca să poată el croșeta o coaliție, improviza o majoritate.

- Plahotniuc fiind liderul Partidului Democrat, membru al Internaționalei Socialiste…

- PDM a obținut un scor neașteptat, 24%, situându-se pe locul trei. Chiar dacă a mobilizat resursa administrativă masiv, acest scor nu se poate explica altfel decât prin fraudarea unui procent semnificativ de voturi. E vorba de aproximativ 8-10%. Dar cam asta este procentul voturile falsificate în regimurile autoritar electorale. Mă refer în primul rând la Rusia, unde există o literatură mai bogată și cercetări mai detaliate. Sigur, sunt diferențe între regiuni, în nordul Caucazului e mai mare procentul, la Moscova mai mic. Așa și la Chișinău, în comparație cu Nisporeni, de pildă, sau Florești. Important e să nu se fure prea mult încât să compromită grav ideea de corectitudine a alegerilor. Asta nu se stabiliește centralizat, ci fiecare lider local, în funcție de specificul zonei respective, decide individual. În funcție și de relația lui cu patronul. Moldova, ca și Rusia, Ucraina, e dominată de relația patronalistă.

- Care ar fi electoratul real al democraților?

- Undeva la 12-14%. Deci, repet, fără resursa administrativă și mentalitatea obedientă a unei părți a populației, PDM n-ar fi luat mai mult. Și, totuși, democrații lui Plahotniuc au câștigat alegerile, ei le-au câștigat, nu socialiștii.

- Cum așa? Ei sunt pe locul trei cel puțin până acum.

- Democrații au luat 19 mandate din circumscripțiile uninominale, cele mai mult mandate. Mai au încă 13 pe listă, deci 32, cu unul mai puțin decât socialiștii. Apoi, cei doi candidați independenți care au câștigat circumscripțiile din Transnistria, Oleinic și Melnic, se pot alătura PDM, înainte de începerea negocierilor pentru formarea noului guvern. Ar mai fi și “independentul” Ghilețchi, care candidează în SUA-Canada. Iar Plahotniuc se va putea duce la președintele Dodon, spunându-i că el are cel mai mare grup parlamentar, 34 sau 35 de deputați, dacă intră și pastorul Ghilețchi.

Iar oligarhul Plahotniuc se va considera îndreptățit să ceară mandat pentru formarea guvernului și postul de prim ministru pentru el. Astfel, el va obține ce i-a fost refuzat în decembrie 2015, de președintele Timofti. Adevărat, și la intervenția ambasadelor străine. Acum el se poate considera un candidat legitim la funcția de prim ministru. A câștigat alegerile.

- Și unde s-au dus atunci voturile socialiștilor?

- La partidul lui Ilan Șor. Implicat în furtul miliardului, potrivit raportului Kroll, e un politician tânăr, spectaculos. De un cinism care-ți taie respirație. Personaj extrem de controversat, Șor e folosit pe post de măciucă de către Plahotniuc, împotriva tututor adversarilor politici. După care va merge după Filat și Platon în pușcărie. De astă dată, a fost utilizat împotriva socialiștilor, cărora le-a smuls 8,5%. Au luat și două mandate uninominale, deci o să fie o facțiune de 7 deputați.

- Și acum să discutăm și despre blocul ACUM, opoziția pro-europeană și anti-oligarhică, sprijinită de Occident. Nu are un rezultat modest?

- Deloc. E un scor bun. ACUM e atacată atât de Plahotniuc cât și de Dodon, într-un fel e singură împotriva tututor. E un bloc politic nou, înființat de două partide tinere, Demnitate și Adevăr și Acțiune și Solidaritate, conduse de lideri fără mare experiență politică, dar cu carismă, apreciați în Occident, cu foarte bune contacte la nivelul Partidului Popular European. Sper ca blocul ACUM să supraviețuiască acestor alegeri, cele două partide să rămână împreună, să crească astfel încât să devină alternativă la actualul establishment, Plahotniuc-Dodon. Cu siguranță opoziția anti-oligarhică și pro-europeană va fi susținută de UE și SUA, după ce a făcut botezul focului și a dovedit o capacitate remarcabilă de rezistență la stres.

- Cei doi lideri, Maia Sandu și Andrei Năstase, au câștigat mandate uninominale, dar în afară de capitală nu au avut mult succes. De ce?

- Au mai luat câteva mandate și în afara Chișinăului, de pildă Maria Ciobanu, fostă deputată PLDM, o luptătoare admirabilă. Au fost foarte puțini deputați care au rezistat presiunii și șantajului lui Plahotniuc, iar electoratul a apreciat acest fapt, în cazul ei a și votat-o.

Dar, ACUM a făcut un scor bun în Chișinău, a luat 6 mandate din 11. Andrei Năstase a câștigat detașat în circumscripția uninominală 33. Tot într-o circumscripție din Chișinău a câștigat și fostul ambasador al Moldovei la București, Iurie Reniță. Sunt încă trei nume, tineri politicieni pe care-i urmăresc de ceva vreme, fără să-i cunosc, Inga Grigoriu, Slusari și Popșoi, care au făcut scoruri foarte bune, unii au câștigat mandatele, cred că sunt achiziții remarcabile pentru scena politică de acolo. Sunt oameni de calitate.

Ar mai fi Igor Munteanu, Octavian Țâcu, chiar dacă ei nu au câștigat în circumscripții, nici nu era posibil, au făcut scoruri bune, și sunt oameni cu o bună expertiză în domeniile lor de activitate. Vor intra în parlament pe liste de partid.

Nu uitați diaspora din Occident, dominată de ACUM. Maia Sandu a făcut scor de maidan, a câștigat cu 80%.

În ciuda contextului total nefavorabil, ACUM a fost un excelent vehicul pentru înnoirea clasei politice din Republica Moldova.

- Se pare că au dispărut comuniștii lui Voronin și liberalii unioniști ai lui Ghimpu și Chirtoacă. Nu mai intra in Parlament.

- Voronin a vândut tot ce putea să vândă lui Plahotniuc, deci era normal să dispară. Iar ieșirea din scenă puțin glorioasă a Partidului Liberal reflectă probabil pierderea oricărei influențe din partea Bucureștiului. PL a fost susținut mereu de România, lângă Ghimpu a stat mult timp Dan Dungaciu. Știu că primeau și resurse de aici. Numai că între timp, nu știu din ce motive, n-au mai fost susținuți. Iar Bucureștiul a pariat pe Plahotniuc.

De fapt, cred că politica Bucureștiului față de Chișinău a fost luată sub control de către Plahotniuc, prin oamenii săi din România. Am auzit că e un tip generos, deci subordonarea politicii externe a României intereselor acestui oligarh e o activitate bănoasă.

- Ce alianțe sunt posibile după alegeri? Aceste alegeri nu dau o majoritate clară.

Cred că asta s-a și dorit. Aceste rezultate sunt un fel de piese de lego, poți face un elefant, dar și o basculantă cu ele.

După părerea mea sunt doar trei variante, pe care le prezint în ordinea probabilității.

Plahotniuc își va construi o majoritate în câteva săptămâni. Oficial are 32, imediat o să vedeți că are 35, cu independenții. O să ia 7 deputați de la Șor și restul de la socialiști. Are nevoie de 51 de voturi ca să treacă guvernul, deci va mai lua 9 deputați. Nu știu dacă-i are acum, eu auzisem că ar avea doar 7 socialiști. Așteptăm și o să vedem.

A doua variantă va fi un guvern de mare coaliție democrați – socialiști, care ar avea o largă majoritate. Multe cancelarii sprijină această variantă, care va da stabilitate politică Moldovei, mai ales în perspectiva negocierii unor aranjamente pe Transnistria. Dar socialiștii o să dispară cu totul după acest ciclu electoral. Alianța cu Plahotniuc a compromis toate partidele care au făcut-o.

Și al treilea scenariu, alegeri parlamentare anticipate. Despre asta a vorbit Dodon, chiar în ziua votării. Deci, în vară, odată cu localele, am putea avea din nou parlamentare. Dar, acest scenariu depinde de cât de bine pot să-și securizeze voturile și oamenii socialiștii și cei de la ACUM. Dacă n-o să înregistreze defecțiuni, e posibil să repetăm scrutinul peste câteva luni.

- Dar o alianță între socialiști și ACUM? Nu trebuie neglijată varianta acesta.

- Teoretic ar putea s-o facă pe o platformă politică anti-oligarhică. Și dacă vor dori nu vor putea pentru că democrații o să aibă cel mai mare grup parlamentar și o să ceară mandat să facă guvernul. Deci, socialiștii nu cred că vor primi mandatul de la Dodon. Dacă președintele va risca, va fi suspendat. E deja obișnuit cu asta. Iar președintele parlamentului, Candu o să fie președinte interimar câteva minute ca să-i dea mandat lui Plahotniuc să formeze guvernul. Măcar o să-l scutează pe Dodon de umilința de a-l nominaliza pe Plahotniuc.

- A fost o campanie electorală marcată de intimidări, de agresiuni asupra candidaților, de abuzuri ale administrației și chiar de posibila otravire cu mercur a celor doi conducatori ai blocului ACUM. Cum ati interpreta acest lucru?

- Aproape toată lumea spune că asta a fost cea mai urâtă campanie din istoria Republicii Moldova, de o agresivitate fără precedent. Chiar analiști serioși spun că alegerile s-au câștigat înainte de ziua votului, și că totul a fost o farsă.

Dintr-o anume perspectivă, au dreptate. E o diferențe între vechile campanii electorale și aceasta. Și în trecut, scena politică era la fel de polarizată ca cea de astăzi. Diferite sunt, însă, legea electorală după care se desfășoară alegerile. Sistemul mixt favorizeaza partidul cu acces la resursa administrativă. Favorizează partidele mari, puternice și candidații bogați, cu resurse financiare. Diferă semnificativ peisajul mediatic. Astăzi el este total dezechilibrat. Dacă în 2009, 2010, 2014 funcționa un relativ echilibru între cei care dețineau mari averi, existând un pluralism în cadrul oligarhiei, ceea ce făcea ca societatea să fie mai “democratică”, cu o variantă primitivă de checks and balances, astăzi un singur om deține puterea și o folosește în mod abuziv.

Iar ce s-a întâmplat în ziua votului e halucinant. S-a furat masiv. Nici în Rusia nu se fură la vot cum s-a furat acum în Republica Moldova. Putin poate să fie invidios pe Plahotniuc. Să ia lecții de la oligarhul moldovean.

- Totuși, nu s-a mai întâmplat în Moldova ca lideri ai opoziției să acuze că au fost otrăviți cu mercur.

- În Moldova, nu. Este pentru prima data când aud așa ceva. Dar acest pattern de acțiune împotriva opozanților e destul de răzpândit în acest spațiu. Amintiți-vă de Viktor Iușcenko, otrăvit în alegerile prezidențiale din toamna 2004, din Ucraina. Dar nu e vorba doar de liderii PAS și PPDA, Maia Sandu și Andrei Năstase. A două zi, Alexandru Machedon, șeful de campanie al lui Năstase din vara 2018, la alegerile pentru Primăria Chișinăului și unul dintre sponsorii partidului acestuia, a acuzat la rândul lui că ar fi fost otrăvit. Acești oameni au făcut analize nu doar în Moldova, ci și în Ucraina, Germania, iar concentrația de metale grele depășea constant de 5-8 ori media normal.

- Așa de violentă campanie n-a mai fost.

- Unele sunt trucuri electorale obișnuite. Acuzații neprobate. Scrisori care dezvăluie comploturi inventate.

Ce fel de comploturi?

- De pildă, că viața președintelui Dodon e pusă în pericol. Administrația prezidențială nu a comentat dar a întărit paza. Cu două zile înainte de alegeri, coloana președintelui a avut un accident. Imediat analiști apropiați de socialiști au spus că e o tentativă de lichidare a lui Dodon. Deci, scrisoarea s-ar confirma, în acest fel.

- Și prind astfel de trucuri?

- Crează emoție. Pe asta se mizează. Desigur, subiectul se dezbate pe televiziunea de partid. Au un public captiv, pe care trebuie să-l țină mobilizat.

- Mai importante sunt concertele gratuite pe care diverși candidați pe organizează, pungile cu cadouri, banii cum a fost cazul în ziua votului cu alegătorii aduși din Transnistria.

- N-au mai fost aduși alegători din Transnistria și în 2016, în finala alegerilor prezidențiale, Dodon-Maia Sandu?

- Acum sunt mai mulți, aproape 38 de mii. În circumspripția 50, toate țările din Europa de Vest, unde sunt la muncă aproape un milion de moldoveni, au votat doar 42.000. Puțin mai mult decât numărul celor aduși cu autobuzele și microbuzele din Transnistria.

În total, în 2016, au fost 16.000 de votanți din Transnistria. Acum autobuzele și microbuzele erau la punctul de trecere, de la prima oră a dimineții. Uitați-vă la video reportajele senzaționale realizate de Eugenia Crețu pentru Europa Liberă, în care oamenii povestesc cum au fost aduși, pentru cine trebuie să voteze, pentru ce bani. Sunt minute antologice acolo, înțelegi mai bine Moldova din acele reportaje decât ai face-o citind tratate de științe politice despre spațiul estic.

- Dar cu cine au votat transnistrienii?

Cu un unionist, dacă vă vine să credeți! Noaptea minții, nu?! Cu un candidat independent unionist, dar care va trece la Plahotniuc. De fapt, cu doi candidați independenți. Celălalt e implicat în frauda cu miliardul. La partide au votat cu socialiștii, 50%. Dar nu asta e important, nu vă lăsați manipulați. Importanți sunt cei doi deputați independenți, oamenii lui Plahotniuc.

- Dar cine a organizat acele coloane de autobuze care aduceau zeci de mii de oameni la votare?

- Partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc din Transnistria. Grupul Șeriff, vedeți că spune clar un șofer în reportajul video publicat de Europa Liberă.