Potrivit deputatului Marina Tauber, cererea se bazează pe hotărârea recentă a Înaltei Curți, care a declarat neconstituționale modificările operate la Codul Electoral. Este vorba despre limitarea participării la alegeri a unor membri ai fostului Partid Șor. Tauber spune că la scrutinul din toamna anului trecut, alegătorii au fost privați de dreptul de a alege o alternativă, iar astfel nu poate fi vorba de alegeri libere și corecte. În contextul acestei solicitări de anulare a scrutinului local, expertul în drept al comunității WatchDog, Alexandru Bot, afirmă că un asemenea scenariu era de așteptat.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Marina Tauber a scris că la CEC a fost depusă o cerere în vederea anulării actelor de confirmare a rezultatelor alegerilor din toamna anului trecut. La baza solicitării, cu data intrării 17 aprilie, stă hotărârea Curții Constituționale din martie curent care a declarat neconstituționale modificările operate de PAS la Codul Electoral prin care s-a restricționat dreptul de a participa la alegeri pentru candidații fostului Partid Șor, scos în fara legii.

MARINA TAUBER, deputat: "Am inițiat procedurile juridice pentru anularea rezultatelor alegerilor locale generale din noiembrie 2023. În condițiile în care sute și chiar mii de candidați nu au putut participa la alegeri, iar alegătorii au fost privați de dreptul de a alege o alternativă, nu putem vorbi de alegeri libere și corecte."

Șefa Direcției comunicare a Comisiei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu, a declarat pentru IPN că o astfel de cerere a fost înregistrată și urmează să fie examinată în termenele prevăzute de lege și în conformitate cu procedurile stabilite.

Expertul în drept al comunității Watchdog, Alexandru Bot, afirmă că un asemenea scenariu era de așteptat.

ALEXANDRU BOT, expert în domeniul justiție și drept: "Precedente de acest gen noi nu am avut. E adevărat că Curtea Constituțională în practica sa recentă cumva calcinează ideea că hotărârile sale nu au efecte retroactive, nu pot schimba anumite situații din trecut și ele pot fi aplicabile doar în viitor, dar în mod particular legislația noastră, în mod particular Codul jurisdicției constituționale, scrie că orice prejudiciu generat printr-o lege declarată neconstituțională, urmează a fi reparată."

Alexandru Bot mai spune că judecătorii vor trebui să decidă dacă hotărârea Curții Constituționale produce efecte în sensul anulării alegerilor. „Așa cum nu există un precedent, soluțiile ar putea fi interesante”, a mai declarat expertul.

La sfârșitul lunii martie, magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri aplicată unor persoane asociate partidelor politice. Este vorba despre persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții privind declararea neconstituționalității unui partid erau bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului. La fel, este vorba despre persoane care au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării legislației electorale, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea neconstituționalității formațiunii politice.