În document nu este specificat care ar fi vina sau rolul celor doi viceguvernatori în devalizarea sistemului bancar, dar se menționează faptul că BNM, condusă în perioada noiembrie 2009-aprilie 2016 de Dorin Drăguţanu, a dus "o politică dubioasă în raport cu Banca de Economii".

Autorii raportului recomandă, însă, președintelui Parlamentului constatarea circumstanțelor ce ar putea permite inițierea revocării din funcție a celor doi. De asemenea, proiectul prevede ca, în termen de 60 de zile, Guvernul și BNM să examineze posibilitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar și revizuirea Legii privind eliberarea garanțiilor de stat. După aprobarea în Parlament a acestui raport, Procuratura Generală ar urma să vină în plen cu un raport privind investigarea fraudei bancare.

Aureliu Cincilei și Ion Sturzu au fost numiți viceguvernatori pe 12 iulie 2013, când situația de la BEM deja era una extrem de gravă și practic era decisă acceptarea de către Guvern a cedării pachetului majoritar de la această instituție financiară. Ca urmare, controlul asupra BEM a trecut atunci la afaceristul Ilan Şor.

Totuși, ei erau în funcții exact în perioada când s-a ajuns la punctul culminant în frauda bancară, adică în 2014 și în special la finele anului.

Președintele Comisiei de anchetă, Alexandru Slusari, a declarat pentru portalul economic Mold-street.com că pentru cele ce s-au întâmplat în sistemul bancar în perioada 7-27 noiembrie 2014, "toată conducerea BNM poartă răspundere".

Portalul notează că unul dintre potențialii candidați la funcțiile de noi viceguvernatori ai BNM ar fi deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, iar celălalt ar urma să fie din partea Blocului ACUM, însă lucrurile nu sunt, deocamdată, tocmai clare.

De altfel, în ultimele săptămâni s-a vehiculat și despre o posibilă revocare din funcția de guvernator BNM a lui Octavian Armaşu, fost ministru al Finanțelor, dar în acest caz s-ar opune Fondul Monetar Internațional, pentru a menține independența BNM. În consecință, o decizie în acest sens a fost amânată. Pe lângă asta, Armaşu nu era în funcție când s-a produs furtul miliardului.