„Datorită implicării comunității internaționale a fost posibil să se ajungă la un acord de încetare a focului pe 14 septembrie, începând cu ora 20:00. Sperăm ca Azerbaijanul să respecte acest acord", a declarat Armen Grigorian la televiziunea publică din Armenia.

Anterior, s-a cerut demisia premierului armean Nikol Pașinian, în urma declarației acestuia în Parlament. În după-amiaza zilei de 14 septembrie, premierul a anunțat că intenționează să semneze un document care să garanteze țării sale „pace și securitate durabile". În urma acestui incident au izbucnit proteste la Erevan: câteva mii de persoane au blocat bulevardul Baghramian din centrul orașului și au încercat să spargă porțile Parlamentului, a relatat Radio Azatutiun. Potrivit presei locale, mulți au perceput cuvintele premierului ca pe o respingere a revendicărilor privind autoproclamata Republică Nagorno-Karabah. În mijlocul protestelor, Pașinian s-a adresat cetățenilor și i-a asigurat că nu va semna niciun document cu Azerbaijanul. Serviciul Național de Securitate al Armeniei a declarat că vorbele premierului au fost distorsionate și "manipulate de diverse instituții media". Armen Grigorian, secretarul Consiliului de Securitate armean, i-a numit pe organizatorii mitingului de la Erevan „coloana a cincea". Întreaga situație a pus pe jar Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.

OLAF SCHOLZ, cancelarul Germaniei: "Acest conflict nu are sens. El costă vieți omenești și trebuie soluționat pe cale pașnică între două state. Și noi, din partea Uniunii Europene, din partea statutului nostru, dar și din partea altor țări, trebuie să depunem toate eforturile ca să facem posibilă o soluționare pașnică între cele două țări."

STEPHANE DUJARRIC, purtătorul de cuvânt al Națiunilor Unite: "Secretarul general al Națiunilor Unite este profund îngrijorat de luptele de la granița armeano-azeră. El face apel la ambele părți să întreprindă pași imediați în vederea deescaladării tensiunii."

Amintim că acest conflict de la granița dintre Armenia și Azerbaijan a escaladat în noaptea de 13 septembrie. Cele două foste republici sovietice vecine s-au acuzat reciproc pentru reluarea luptelor care au început în mai multe puncte de-a lungul graniței lor. Ministerul armean al Apărării a susținut că orașele de frontieră Sotk, Vardenis, Goris, Kapan, Artanish și Ișhanasar au fost bombardate de Azerbaijan. S-a raportat că armata azeră a folosit, printre altele, vehicule aeriene fără pilot la bord și mortiere, în timp ce loviturile au fost efectuate împotriva obiectelor civile.

La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaijan a afirmat că unități ale forțelor armate armene au efectuat un "sabotaj pe scară largă" la frontiera de stat azeră și armeană. În timpul conflictului au fost uciși peste 100 de militari armeni și 50 de militari azeri. În ultimele trei decenii, Armenia şi Azerbaijan s-au confruntat în două războaie pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah.