Deputatul Constantin Codreanu, care este președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Parlamentului României, s-a arătat indignat de afirmațiile liderului de la Kiev. El a solicitat o reacție clară din partea Ministerului Afacerilor Externe de la București.

DECLARAȚIA LUI CONSTANTIN CODREANU

Activitățile umoristice ale președintelui ucrainean se pare că l-au privat de posibilitatea de a răsfoi manualele de istorie. Sau poate că le-a răsfoit doar pe cele pline de propagandă sovietică. Rămân la ideea că România ar trebui să se gândească extrem de serios la o poziție radicală privind sprijinul pe care îl oferă Ucrainei în procesul de integrare euroatlantică.

... a scris Codreanu pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, a reacționat și Ministerul de Externe al României. Într-un comunicat de presă emis de instituţie se spune că secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la București. În cadrul discuţiilor a fost abordată şi problema asigurării drepturilor etnicilor români din Ucraina, în conformitate cu normele și standardele internaționale. De asemenea...

DECLARAŢIA MAE AL ROMÂNIEI Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei.

... se spune în comunicatul emis de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.

În 1918, Congresul general al Bucovinei a proclamat Unirea cu Regatul României, recunoscută în 1919 prin tratatul de la Saint Germain. Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea de nord a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care Stalin şi Hitler şi-au împărţit Europa de Est. Ultimatumul sovietic din 1940 a vizat atât Basarabia, cât şi Bucovina de Nord.