Într-o declarație, Uniunea Avocaților subliniază că, potrivit legislației naționale, profesia de avocat este independentă și autonomă, iar evaluarea externă nu este prevăzută de nicio normă legală în vigoare. Mai mult, evaluarea externă - vettingul, este o procedură excepțională, aplicabilă doar persoanelor care ocupă funcții publice – judecători, procurori, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor. Această evaluare ar contraveni și unor acte normative internaționale, afirmă avocatul Alexandru Prisac.

ALEXANDRU PRISAC, avocat, conferențiar universitar: "Dacă va fi inițiat un astfel de proiect de lege, nu va avea sorți de izbândă, pentru că acesta contravine mai multor acte internaționale, cum ar fi Convenția Consiliului Europei cu privire la protecția profesiei de avocat și contravine mai multor principii, cum ar fi loialitatea față de client, secretul profesional. Mai mult, statul nu achită sume de bani sau salarii avocaților, comparativ procurorilor și judecătorilor, care primesc salarii de la stat și aceștia ar putea fi supuși vetting-ului, cum este în prezent."

Printr-o astfel de inițiativă a instituirii evaluării externe, s-ar pune la dubii funcționalitatea instituțiilor abilitate să investigheze potențiale cazuri de corupție în rândul avocaților.

ALEXANDRU PRISAC, avocat, conferențiar universitar: "Nu poate să exista o altă instituție ce ar verifica integritatea financiară a avocaților, atâta timp cât este Procuratura, este Centrul Național Anticorupție."

Expertul în drept Alexandru Bot afirmă că ideea unui vetting ridică semne de întrebare privind necesitatea și miza acestuia, de vreme ce, în sistem există structuri ce verifică integritatea profesioniștilor. „Într-o perspectivă ulterioară, acest vetting ar putea fi interpretat ca o bâtă de control a breslei”, comentează expertul.

ALEXANDRU BOT, expert în drept: "Dacă vorbim despre o investigare penală a avocatului, întotdeauna există așa mini-structură cum Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care verifică inclusiv averea avocatului, ca să se înțeleagă că cele dobândite de el nu sunt rodul unor activități infracționale. Doi, sunt avocați care nemijlocit antrenați în administrarea breslei. Acești avocați depun anual declarația de avere și interese, respectiv această declarație este verificată de ANI. De a spune că avocații sunt în general exceptați de anumite controale a averilor și intereselor este cel puțin neprofesionist."

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, nu susține un vetting aplicat tuturor avocaților, dar admite că ar trebui să existe anumite mecanisme de verificare a integrității etice pentru cei care iau decizii importante.

ILIE CHIRTOACĂ, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: "Vrem să recunoaștem sau nu, inclusiv avocații, avem în fiecare an condamnări a avocaților pentru trafic de influență și chiar în campania electorală am văzut cazuri individuale care mijloceau aceste sume pentru a corupe alegătorii. Acum, desigur, nu trebuie să generalizăm, să trecem toți avocații prin vetting, dar de ce nu, să avem mecanisme de verificare a integrității etice și financiare pentru cei care iau decizii importante."

Pe de altă parte, Chirtoacă afirmă că avocații nu sunt funcționari publici, nu reprezintă statul și nu exercită puterea publică. Aceștia își desfășoară activitatea în regim autonom și independent, de aceea subiectul trebuie discutat pe larg în societate.

Dezbaterile pe subiectul unui eventual vetting aplicat avocaților au pornit după declarațiile președintelui Maia Sandu, pe 16 octombrie, când a vorbit despre reforma justiției și procedura de vetting. Maia Sandu a punctat că și avocații ar trebui să fie supuși unui proces de verificare. „O să discut cu mai mulți specialiști și cred că trebuie să revenim la acest subiect”, a subliniat șefa statului.