Râurile și lacurile seacă, iar schimbările climaterice transformă seceta și inundațiile în două fețe ale aceleiași crize
Seceta golește lacurile Moldovei. Mii de bazine acvatice sunt afectate, iar unele riscă să dispară complet. Lipsa precipitațiilor și schimbările climatice pun presiune pe resursele de apă și amenință ecosistemul. Specialiștii avertizează că fără investiții importante riscăm să ne confruntăm cu o criză a apei în următorii ani.
Aproape o treime dintre lacurile din Republica Moldova sunt grav afectate de secetă și riscă să se usuce complet, pe fondul schimbărilor climaterice și al gestionării defectuoase a resurselor de apă.
RADU CAZACU, adjunctul directorului Apele Moldovei: "Problema cea mai mare este că în ultimii 20-25 de ani s-a intervenit foarte puțin, foarte puține investiții au fost în reabilitarea râurilor și clar că dacă nu s-au făcut lucrări anterior, acum investițiile sunt majore. Investițiile la lucrările pe care le facem noi e clar că nu sunt suficiente. Este nevoie de investiții suplimentare."
Specialiștii sugerează că una dintre soluții este construirea unor lacuri de acumulare, capabile să stocheze apa în perioadele ploioase și să asigure rezerve în timpul secetei.
RADU CAZACU, adjunct directorului Apele Moldovei: "Tendința este nu chiar bună, tendința merge spre aceea că resurse de apă vor fi mai puține pe viitor și trebuie de întreprins niște măsuri, în primul rând de acumula această apă în niște lacuri de acumulare, dar iarăși foarte bine gândite, construite și lacuri de acumulare care ar avea o capacitate de reținere a acestei ape."
Cea mai afectată este regiunea de sud a țării. Lacul Beleu, unul dintre cele mai importante din Republica Moldova, se află într-un proces accentuat de secare și colmatare. Nivelul apei este influențat atât de lipsa precipitațiilor, cât și de regimul viiturilor de pe Prut și Dunăre.
VIORICA PALADI, vicedirectoare științifică Rezervația „Prutul de Jos”: "Este strigător la cer că noi observăm în perioade foarte scurte toate aceste modificări. La moment cred că are maxim, în gropi, să zic așa, maxim un metru, în general este la 20-30 de centimetri, adică aceasta ar fi o adâncime medie."
Consecințele sunt resimțite la nivelul întregului ecosistem. Păsările acvatice își pierd habitatele și locurile de cuibărit, iar populația unor specii a scăzut dramatic din cauza reducerii resurselor de hrană.
VIORICA PALADI, vicedirectoare științifică Rezervația „Prutul de Jos”: "Păsările acvatice, iubesc adâncime, iubesc apa în primul rând că viața lor este legată de aceasta. Nu se reproduc, nu au adâncimea care trebuie și atunci doar sunt prezente și se hrănesc toată vara, nu se reproduc sau unele sunt nevoite să migreze spre alte sectoare. Dacă anterior erau până la o mie, poate și mai mult, de exemplare de pelican, acum ajunge până la 30-40 de exemplare, iarăși este un indiciu că nu mai au hrană, nu mai au pește."
În Republica Moldova sunt peste 6.000 de lacuri și iazuri. Doar 42 se află în gestiunea Administrației Naționale „Apele Moldovei”, iar celelalte aparțin autorităților publice locale. Aproximativ 2.000 de lacuri au secat în ultimul deceniu. Sâmbătă, de la ora 19:00, urmăriți la „Jurnalul Săptămânii” o ediție dedicată crizei apei și efectelor secetei hidrologice asupra Republicii Moldova.








