Odată cu decizia procurorului anticorupție de a iniția urmărirea penală împotriva lui Alexandr Stoianoglo, sunt suspendați de drept și adjuncții procurorului general – Ruslan Popov, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic. După patru zile, pe 9 octombrie, șeful adjunct suspendat al Procuraturii Generale, Ruslan Popov, suspectat de îmbogățire ilicită, este reținut pentru 72 de ore în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său. Potrivit procurorului general interimar, Dumitru Robu, dosarul pe numele lui Ruslan Popov a fost pornit în rezultatul analizei informațiilor din investigațiile jurnaliștilor și probelor acumulate. Popov are o casă de 211,8 metri pătrați, care ar costa 111,8 mii de lei (circa 5,8 mii de euro). Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

RUSLAN POPOV, șef adjunct suspendat al Procuraturii Generale: "Consider că la mijloc au coincis interesele mai multor grupări criminale cât și politice, care au decis, pentru a nu avea anumite probleme ce rezultă din investigațiile făcute de Procuratură, să se debaraseze atât de Stoianglo, cât și de Popov."

Ruslan Popov a fost suspendat din funcția de adjunct al procurorului general în ziua în care a fost începută urmărirea penală, iar pe 28 decembrie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis suspendarea acestuia și din funcția de procuror.

Peste o lună, în ziua de 9 noiembrie, este reținut și şeful Procuraturii municipiului Chişinău, Igor Popa. Procuratura Anticorupţie a pornit dosarul penal pe numele lui Igor Popa în baza unei investigaţii jurnalistice, despre locuinţa sa de lux dintr-un bloc select din Chişinău. La câteva zile de la reţinere, Judecătoria Chişinău a admis, parţial demersul procurorilor anticorupţie, care au solicitat plasarea lui Igor Popa în arest preventiv în penitenciar, pe un termen de 30 de zile. Ulterior, termenul de arest la domiciliu a fost prelungit de către Curtea de Apel Chişinău.

Igor Popa a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice. În perioada guvernării comuniste, acesta a fost învinuit de fabricarea dosarelor şi că a dispus judecarea tinerilor protestatari din 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Pe timpul lui Vladimir Plahotniuc, procurorul Igor Popa a fost avansat în funcţia de procuror general adjunct. Alexandr Stoianoglo declara vara trecută într-un interviu că Igor Popa este procurorul, în care are încredere şi că este gata, în caz de necesitate, să meargă cu el în luptă.

Ulterior, pe 27 noiembrie, a fost plasat în arest la domiciliu și fostul vice-ministru de Interne, și fost președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, care și-a scos la vânzare casa de milioane, situată pe malul Nistrului. Asta după ce pe 24 noiembrie a fost reținut, fiind cercetat și el într-un dosar de îmbogățire ilicită.

Procurorii investighează și infracțiunea de îmbogățire ilicită în proporții deosebit de mari a fostului lider al PD, Vladimir Plahotniuc. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat că a primit în gestiune dosarul penal, după ce Dumitru Robu, procurorul general interimar, a anulat ordonanța de refuz în efectuarea urmăririi penale, emisă în vara anului 2021.

Tot într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită a fost recunoscut în calitate de bănuit și Veaceslav Eni, directorul general al „Termoelectrica”.

Este cercetat penal și Vitalie Iurcu, fost director al „Moldtelecom” și fost ministru adjunct al Economiei, care a reușit să adune o avere impresionantă, în perioada când a condus una dintre cele mai mari companii de stat. Pe 26 noiembrie, concomitent au fost efectuate șapte percheziții la domiciliul acestuia. Iar șeful Direcției urmărire penală a Centrului Național Anticorupție, Ghenadie Tanas, este vizat într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, fals în declarații și practicarea ilegală a activității financiare.

Procurorii Anticorupție au bătut și pe la ușile unor magistrați, printre aceștia și fostul președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, cercetat penal într-un dosar pentru îmbogățire ilicită. Procurorii au efectuat șapte percheziții în cadrul cauzei penale, inclusiv în biroul de serviciu, la domiciliul și în automobilul aflat în folosința magistratului. Au fost ridicate mijloace bănești în dolari, euro, hrivne, roni și lei moldovenești (a căror proveniență magistratul nu a putut-o justifica), și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă. Potrivit procurorilor, din 2014 până în prezent, Gheorghieș a deținut și folosit prin terțe persoane bunuri care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale și care depășesc substanțial valoarea veniturilor dobândite oficial pe parcursul exercitării funcției de judecător. Este vorba de trei automobile de lux, o casă și alte imobile. În prezent, acesta se află în arest la domiciliu.

Și Ilan Șor a fost în centrul atenției, chiar dacă a fugit din Republica Moldova încă în vara anului 2019. La final de 2021, Parlamentul a aprobat toate cele nouă cereri semnate de către procurorul general interimar, Dumitru Robu, privind ridicarea imunității parlamentare lui Ilan Şor. Dumitru Robu a justificat necesitatea ridicării imunităţii lui Şor, reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a acestuia pe nouă capete de acuzare. Printre acuzaţiile aduse lui Ilan Şor sunt crearea şi conducerea unei organizații criminale, delapidarea averii străine și abuz de serviciu, escrocherie și spălare de bani, fals în declarații publice. Reacţia lui Şor nu a întârziat să apară. Acesta a declarat că ”tot ceea ce se întâmplă se cheamă regim totalitar și stat capturat”. Lui Ilan Șor i-a fost ridicată imunitatea parlamentară și în legislativul precedent. Acesta este plecat din Republica Moldova din iunie 2019, odată cu căderea regimului Plahotniuc. Partidul Șor a intrat în Parlament în urma alegerilor din 11 iulie. În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță în dosarul „furtul miliardului” la șapte ani și jumătate de închisoare. Ulterior, procesul său a fost plimbat pe la mai multe instanțe.

Iar Veaceslav Platon, care a fugit în iulie 2021 la Londra s-a pomenit ca învinuit în mai multe dosare penale. Primul dosar urma să fie examinat pe 12 august de Judecătoria Buiucani, dar Platon, învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi corupere a doi gardieni ai Detaşamentului cu Destinaţie Specială "Pantera", nu s-a prezentat. Este vorba de dosarul întors pe 30 ianuarie 2020 de Curtea de Apel Chișinău la rejudecare. Prin urmare, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis demersul Procuraturii Anticorupție în cazul lui Veaceslav Platon de arest pentru 30 de zile, cu anunțarea în căutare pentru reținere și executarea măsurii preventive.

Pe 11 noiembrie, Platon este din nou citat de către procurori. De această dată, în cadrul cauzei penale denumite generic „Laundromat”, aflată în gestiunea Procuraturii Anticorupție, pornită pe faptul pretinselor acțiuni ilegale de preluare a controlului asupra unei instituții financiare și gestionarea acestei instituții în beneficiul unui grup criminal organizat. Paralel, Procuratura Anticorupție a anunțat că a inițiat un nou dosar pe numele lui Platon, fiind bănuit că în anii 2014 - 2015 a condus „un grup criminal organizat” cu scopul de a devaliza Asociația Obștească „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, provocând un prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei. Iar în luna decembrie, fostul deținut s-a ales cu un alt dosar penal, în cadrul căruia i se incriminează eschivarea de la plata impozitelor, peste 7 milioane de lei, în perioada 2012-2015. În prezent, Platon se află în Londra și este în căutare generală.

În 2021 a dat bir cu fugiții și fostul șef al IGP, Gheorghe Cavcaliuc. Se întâmplă după ce pe 20 iulie, Procuratura Generală anunța că patru membri ai formațiunii au fost trimiși în judecată, iar liderul partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, a fost anunțat în căutare, în dosarul „verde de briliant”. Cavcaliuc nu s-a prezentat însă niciodată la Procuratura raionului Sângerei, care a investigat cazul. Liderul PACE este acuzat de ”huliganism comis de două sau mai multe persoane” și riscă până la șase ani de pușcărie.

GHEORGHE CAVCALIUC, președintele PACE: "Vreau să spun procurorului și altor colegi care încearcă să mă reducă la tăcere și fac un joc murdar că eu voi lupta în continuare pentru respectarea drepturilor mele și bineînțeles pentru onoarea și reputația mea."

Cavcaliuc s-a mai ales cu un dosar penal după ce PCCOCS a anunţat pe 29 octombrie că desfăşoară investigaţiile în dosarele fabricate în privinţa cetăţenilor Gheorghe Petic şi Ruslan Verbiţchi, activişti ai Platformei DA. Dosarele vizate ţin de înscenarea unui viol şi înscenarea transportării ilegale a cartuşelor „Kalaşnicov” în Ucraina – cauze penale fabricate în anul 2018 de către Inspectoratul General al Poliţiei. În ambele cauze figurează mai mulţi bănuiţi şi învinuiţi, dintre care sunt şi persoane plasate în arest preventiv. Gheorghe Cavcaliuc a fugit din Republica Moldova şi s-a refugiat în Marea Britanie.

Un alt dosar de rezonanță este cel în care sunt cercetați penal președintele FEA și finul oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, Dorin Damir, și șeful suspendat al Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru. Aceștia sunt învinuiți de abuz de serviciu, delapidarea averii statului, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice. Dorin Damir a fost reţinut pe 5 iulie 2021 de către angajații PCCOCS, în același timp cu șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, și un inspector din cadrul Poliției de Frontieră. S-a ales cu statut de bănuit în acest dosar și fostul șef al IGP, Alexandru Pânzari, care împreună cu Valeriu Cojocaru l-ar fi angajat fictiv pe Damir în calitate de agent sub acoperire, în Secția nr.1 K a Direcției nr. 5 a INI, fiindu-i oferită o altă identitate. Finul lui Plahotniuc ar fi folosit cea de-a doua identitate la trecerea frontierei. Cojocaru și Damir se afla în arest în Penitenciarul nr.13.

La sfârșit de an s-a ales cu statut de bănuit într-un dosar penal și Igor Dodon. Procurorii au inițiat dosarul în privința furtului sumei de 12 milioane de dolari prin scheme frauduloase la importul de energie electrică în Republica Moldova. De furt sunt bănuiți reprezentanții administrației SA „Energocom”, funcționari de la Ministerul Economiei și alții. În anul 2017, procuratura a refuzat să inițieze un dosar în acest caz. Ulterior, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anulat această decizie.

IGOR DODON fost președinte al Republicii Moldova: "Am discutat cu procurorul de caz. Mi-a prezentat o parte din cauzele acestui dosar. Am spus că sunt gata să colaborez cu cei care fac această anchetă. Pentru că nu avem nicio vină în acest dosar. Mi-au spus că sunt bănuit, nu învinuit."

Potrivit materialelor, schema implementată le-ar fi permis persoanelor implicate să delapideze banii statului prin metoda majorării neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirii diferenței de preț. În acea perioadă, Igor Dodon era ministru al Economiei.