Potrivit investigației jurnalistice, pentru a induce în eroare departamentele de conformitate ale băncilor străine, compania A7 a lui Șor ar fi falsificat facturi cu ștampile ale unor companii reale, prin care erau mascate bunuri sensibile, de uz militar sau echipamente necesare unor fabrici aflate sub sancțiuni.

Produsele indicate aveau denumiri neutre, precum convertoare electrice, iar pentru a nu stârni suspiciuni, documentele erau redactate fără caractere chirilice. Plățile în sumă totală de cel puțin 6,9 miliarde de dolari au fost derulate inițial cu precădere prin bănci de stat din Kârgâzstan. Ulterior, când au fost depistate o serie de tranzacții suspecte, decontările au fost efectuate prin Emiratele Arabe Unite. Ulterior și băncile de acolo au adoptat regimul de sancțiuni occidentale și au închis toate conturile legate de compania A7.

The Financial Times precizează că a verificat doar o parte din tranzacții, iar suma reală transferată ar putea fi mai mare. Documentele analizate cuprind bilete la ordin emise de A7 în sumă de peste 20 de miliarde de dolari, precum și tranzacții de miliarde de dolari cu cripromonede, ambele în interesul unor cumpărători ruși. Anterior, compania A7, alături de firmele conexe A71 și A7-AGENT au fost sancționate de Statele Unite, de Regatul Unit și de Uniunea Europeană.