Potrivit hotărârii Înaltei Curți, noua componență a legislativului va avea următoarea structură: Partidul Acțiune și Solidaritate – 55 de mandate, Blocul Patriotic – 26, Blocul Alternativa – opt, formațiunea „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte șase mandate. Ședința Înaltei Curți a inclus dezbateri aprinse pe marginea raportului prezentat de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman. În discuții au fost invocate abateri semnalate în activitatea Partidului „Democrația Acasă”, iar reprezentantul Blocului Patriotic a cerut chiar invalidarea alegerilor din 28 septembrie. Noul Parlament urmează a fi convocat în ședința de constituire în cel mult 30 de zile de la data scrutinului.

Curtea Constituțională a confirmat și listele candidaților supleanți. Dacă un mandat va fi declarat vacant, acesta va fi atribuit supleantului imediat următor din lista concurentului electoral.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul din 28 septembrie a participat peste o treime din alegători. Rezultatele au fost centralizate din 2.274 de secții de votare, inclusiv din străinătate și regiunea transnistreană. Au fost 23 de concurenți - 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți, fiind respectată cota de gen de 40%. Pentru prima oară au fost aplicate noile reguli electorale din 2023 - digitalizarea proceselor, termene extinse pentru candidați și sancțiuni mai dure pentru coruperea alegătorilor.

ANGELICA CARAMAN, președintele CEC: "În cele cinci hotărâri care au fost adoptate de către Comisia Electorală Centrală pe 5 octombrie au fost înaintate Înaltei Curți cu formularea privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare, validarea mandatelor de deputați și confirmarea listei de candidați supleanți."

Angelica Caraman a precizat că CEC a examinat 99 de contestații, dintre care 27 au fost soluționate prin hotărâri, iar restul transmise altor instanțe. La Curtea Supremă de Justiție și la Curtea de Apel Centru nu există dosare privind contestații electorale, a specificat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.

DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: "Curtea Constituțională a recepționat încheierea Curții de Apel prin care a fost declarată inadmisibilă cererea sau contestația doamnei Olesea Stamate, iar de la Curtea Supremă de Justiție am recepționat încheierea prin care a fost respins recursul declarat de avocata Doina Ioana Străisteanu interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”. Astfel, Curtea Supremă de Justiție ne informează că pe rolul Curții Supreme de Justiție nu se află niciun dosar care are ca obiect contestații depuse în materie electorală."

În cadrul luărilor de cuvânt, reprezentantul Blocului Patriotic, Adrian Lebedinschi, a cerut Curții Constituționale invalidarea alegerilor din 28 septembrie, invocând că în ziua scrutinului s-ar fi făcut îndemnuri la vot bazate pe frică. Pe de altă parte, Sergiu Gherciu, reprezentantul PAS, și Vasile Costiuc, președintele „Democrația Acasă”, au solicitat validarea scrutinului și a mandatelor deputaților. Cei din Blocul Alternativa și din formațiunea „Partidul Nostru” nu s-au prezentat la ședință.

Președintele Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Parlament. Conform legii, aceasta trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, adică până pe 28 octombrie. Odată constituite, grupurile parlamentare sunt invitate la Președinție, la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală, a elabora programul de activitate și a solicita votul de încredere din partea Parlamentului.