Două persoane au fost ucise și altele zece rănite în noaptea de luni spre marți în orașul Lozova din regiunea Harkov
Două persoane au fost ucise și altele zece rănite în noaptea de luni spre marți, în cel mai mare atac aerian lansat de Rusia de la începutul războiului asupra orașului Lozova, din regiunea Harkov. „Presiunea împotriva Rusiei trebuie sporită, iar acest lucru va contribui, fără îndoială, la pace”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Între timp, Olanda a anunţat astăzi că devine primul contribuabil NATO la aşa-numita listă cu priorităţile de înarmare ale Ucrainei.
Forțele ruse au lovit șase așezări din regiunea Harkov, orașul Lozova suferind cele mai mari pagube și victime, a raportat guvernatorul Oleg Sinegubov. Între orele 2:45 și 4:40 dimineața, orașul a fost vizat de 33 de drone, soldate cu un deces și cinci răniți. Alte cinci persoane, inclusiv un băiat de 14 ani și o fată de 13 ani, au suferit șocuri.
Printre răniți s-au numărat patru muncitori feroviari, care au fost spitalizați cu răni minore până la moderate. Un mecanic aflat în serviciu a fost ucis. Atacul rusesc a avariat infrastructura feroviară și a provocat incendii la gară și pe acoperișurile clădirilor depou. Primarul orașului Lozova, Serghei Zelenski, l-a numit „cel mai dur atac împotriva orașului din timpul întregului război de amploare”.
SERGHEI ZELENSKI, primarul orașului Lozova, Harkov: "Peste 30 de drone Shahed au bombardat orașul nostru. Infrastructura a fost avariată critic. Din păcate, o persoană a murit. Este angajat al Căilor Ferate Ucrainene."
Atacurile rusești împotriva Ucrainei au ucis cel puțin nouă civili și au rănit cel puțin alți 17 în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile regionale pe 5 august. „Lumea vede acum că sancțiunile împotriva Rusiei și sancțiunile secundare împotriva tuturor celor care o ajută să profite de petrol pot funcționa dacă sunt suficient de puternice. Prin urmare, presiunea trebuie sporită, iar acest lucru va contribui, fără îndoială, la pace”, a reacționat președintele Volodimir Zelenski. Acesta a vizitat luni o zonă a frontului din regiunea nord-estică Harkov. De acolo, liderul de la Kiev a declarat că trupele ucrainene luptă împotriva „mercenarilor” străini din diferite ţări, inclusiv China, Pakistan şi anumite regiuni din Africa, şi a promis că va riposta.
Pe 14 iulie, Trump a amenințat cu aplicarea unor tarife de 100% țărilor care cumpără petrol rusesc, cu excepția cazului în care Moscova acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile. Pe 28 iulie, el a scurtat termenul limită, acordând Rusiei doar 10-12 zile pentru a începe un armistițiu sau pentru a se confrunta cu noi sancțiuni din partea Statelor Unite. Termenul limită final a fost confirmat ulterior ca fiind 8 august.
Potrivit The Guardian, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat la rândul său că se aşteaptă că dacă Rusia nu-şi schimbă comportamentul până vineri, să fie pusă în mişcare logistica ireversibilă a sancţiunilor secundare asupra exporturilor de petrol ruseşti, iar următorul pas să fie creşterea militarizării Ucrainei. Donald Trump a declarat că este gata să vândă Europei cât armament doreşte să ofere aceasta Ucrainei, iar această declaraţie nu a mai făcut-o până acum, a spus Podoliak.
Olanda a anunţat marți că devine primul contributor NATO la aşa-numita listă cu priorităţile de înarmare ale Ucrainei. În calitate de primul aliat NATO, Țările de Jos vor livra un pachet de 500 de milioane de euro pentru sisteme de arme americane, inclusiv piese și rachete „Patriot”, a precizat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans.
Potrivit Kievului, doar în luna iulie, Rusia a lansat peste 6.400 de drone şi rachete asupra Ucrainei, un număr record, cu 13% mai multe decât luna anterioară. În iunie, bilanţul victimelor în Ucraina a fost de 232 de morţi şi peste 1.300 de răniţi.
