MARKUS LAMMERT, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: "Orice reforme de acest fel ar trebui realizate într-un mod transparent și incluziv, prin consultarea corespunzătoare a tuturor părților interesate. Sprijinul transpartinic pentru reformele-cheie în domeniul justiției este important pentru a asigura reprezentativitatea și punerea în aplicare a acestora pe termen lung. Invităm Parlamentul moldovean să prezinte amendamentul legislativ Comisiei de la Veneția, pentru examinare."

Vicepreședintele Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, Vasile Grădinaru, a declarat pentru Jurnal TV că proiectul de lege, cu toate modificările adoptate în ultima săptămână, este deja în proces de traducere și va fi expediat Comisiei de la Veneția.

VASILE GRĂDINARU, deputat PAS: "Tind să cred că Comisia va lua în calcul argumentele noastre și va înțelege că această modificare a fost menită nu neapărat unui judecător concret, ci pentru a debloca atât situația existentă, cât și viitoare. Noi trebuie să excludem cât mai curând din sistem pe cei care nu fac față și să rămână doar cei care merită să fie susținuți."

Întrebat de ce modificările nu au fost trimise până acum Comisiei de la Veneția, deputatul a explicat că procedura a fost grăbită din cauză că opoziția încearcă să blocheze reforma în justiție.

VASILE GRĂDINARU, deputat PAS: "Noi permanent am ținut cont de poziția Comisiei de la Veneția, indiferent dacă ea a fost în procesul de legiferare sau dacă a fost făcut post-factum. Evident că ei sunt partenerii care ne ajută să aducem calitate în procesul legislativ și evident că vom ține cont, evident, dar tind să cred că Comisia va aprecia argumente noastre și va susține modificările efectuate."

La rândul său, președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a declarat că argumentele invocate în sprijinul votului atât de rapid afecteazăp credibilitatea întregului proces, extrem de sensibil. Mai ales că au lipsit consultările.

ILIE CHIRTOACĂ, președinte CRJM: "Comisia de la Veneția este formată din specialiști din diverse țări. Ei niciodată nu vor spune că asta e ceva rău sau bine. Ei vor veni cu un șir de recomandări. De regulă, dacă sunt multe recomandări, atunci proiectul nu este foarte bun. Întrebarea e alta: ce rost are ca acei experți să-și devote timp dacă această inițiativă este deja lege? Mi se pare o resursă epuizată, pentru că autoritățile deja au decis."

Ilie Chirtoacă a mai atenționat că amendamentul votat recent de PAS nu are precedente. În unele situații, proiectele au fost expediate Comisiei de la Veneția cupă ce au fost votate în prima lectură, după care au fost îmbunătățite, înainte de votul în a doua lectură. De data aceasta, legea a intrat în vigoare și a și produs efecte prin alegerea membrilor comisiei de vetting.

ILIE CHIRTOACĂ, președinte CRJM: "Nu știu, doar dacă printr-o minune Curtea Constituțională dacă decide altceva, dar sunt puține șanse, eu personal nu cred. Prin urmare, efortul acestor oameni nu va fi îndreptat acolo unde trebuie."

Opoziția a depus o cerere la Curtea Constituțională prin care a solicitat suspendarea prevederilor ce reduc pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de vetting la majoritate simplă. Judecătorii constituționali au respins demersul, motivând că nu au fost demonstrate consecințe iminente și ireparabile. Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii. Amendamentul contestat a fost adoptat în 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51, după ce, în 26 februarie, alegerea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne a eșuat. Pentru ei au votat atunci doar 53 de deputați PAS. A doua zi după promulgarea amendamentului, în 6 martie, Parlamentul i-a și numit, cu 53 de voturi, pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor.