Vadim Krasnoselski a câștigat așa-zisele alegeri din stânga Nistrului cu un scor de aproape 80 la sută
Fără surprize la pseudo-alegerile desfășurate duminică în regiunea transnistreană. Gruparea separatistă de la Tiraspol va continua să fie condusă de Vadim Krasnoselski. În timp ce autoritățile de la Chișinău și comunitatea internațională au condamnat exercițiul electoral ilegal, socialistul Igor Dodon l-a felicitat pe Krasnoselski „din toată inima” și i-a urat „succes la conducere”. Și de data aceasta mai mulți deputați ruși au ignorat demersul diplomatic al Chișinăului și au participat ca „observatori” la așa-zisele alegeri din regiunea transnistreană.
La scurt timp după ce Vadim Krasnoselski a fost declarat învingător la pretinsele alegeri de duminică, fostul președinte Igor Dodon s-a grăbit să-l felicite pe șeful separatiștilor transnistreni „din toată inima”, numindu-l „liderul Transnistriei”.
IGOR DODON, lider PSRM: "Adresez felicitări liderului Transnistriei, Vadim Krasnoselski, cu ocazia realegerii în funcție. Procesul de reglementare transnistreană este un subiect prioritar de importanță națională, de care depinde viitorul statalității moldovenești și noi nu avem pe malul stâng al Nistrului alți parteneri de negocieri în afară de conducerea de facto a regiunii. Doresc, din toată inima, populației Transnistriei pace și bunăstare, iar lui Vadim Krasnoselski – o administrare cu succes a regiunii în această perioadă dificilă."
A scris Dodon pe pagina sa de Facebook. Amintim că în martie 2017, fiind președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a declarat că Moldova ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992. Iar în cadrul unei întâlniri din februarie 2017 cu șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, Dodon a depus flori la monumentul de la Bender al cazacilor mercenari, construit în locul unui fost cimitir românesc.
Exercițiul electoral din regiunea transnistreană a fost declarat ilegal de autoritățile constituționale de la Chişinău, care au cerut partenerilor internaționali să se abțină de la declarații, mediatizări, desemnare de „observatori electorali” sau alte acțiuni și contacte cu exponenții regimului secesionist, pentru a exclude orice legitimizare a așa-numitelor „alegeri”.
În pofida acestor avertismente ale Chişinăului, Federația Rusă a trimis în stânga Nistrului o întreagă delegație formată din deputați ai Dumei de Stat și politologi ruși. La Tiraspol au venit și așa-numiți observatori din Nagorno-Karabah și din regiunile separatiste ale Georgiei.
Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că nu recunoaște legitimitatea așa-ziselor alegeri din regiunea transnistreană. Anunțul a fost făcut într-un comunicat de presă.
REACȚIA MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI: "Ministerul Afacerilor Externe reiterează, și cu această ocazie, faptul că România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, în conformitate cu dreptul internațional, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său european."
Primele aşa-zise „alegeri prezidenţiale” în regiunea transnistreană au avut loc pe 1 decembrie 1991, proces care a declanșat ruptura politică între cele două maluri ale Nistrului și, ulterior, sângerosul război moldo-rus din 1992.
