ANETTA GONȚA, vicepreședintele Consiliului Audiovizualului: "Scopul acestui studiu a fost să vedem care sunt obiceiurile de consum media ale cetățenilor din diferite regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv autonomia din sudul țării, autonomia găgăuză, exclusiv regiunea transnistreană. Ar fi fost mult mai grăitor dacă am fi putut ajunge și în regiunea transnistreană, nu s-a putut, dar cel puțin avem Găgăuzia și deja este mai reprezentativ acest studiu. Am vrut să vedem care sunt obiceiurile de consum, cum se raportează oamenii la media și la ceea ce văd și aud."

Potrivit studiului „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare, depășind televiziunea clasică. Astfel, 64% dintre cetățeni, și chiar 80% dintre părinții cu copii între șapte și 18 ani, aleg social media pentru știri. Aproape 96% spun că e important să poată recunoaște știrile false, iar 59% cred că se pot descurca personal, deși consideră că restul populației are dificultăți în acest sens.

Doar 56% se consideră bine informați, iar 65% urmăresc activ știrile. Cu toate acestea, încrederea în presă rămâne scăzută - 55% nu au încredere deplină în nicio sursă. Mass-media este văzută ca interesantă, dar nu și independentă. Cel mai înalt grad de încredere îl au jurnaliștii de investigație. Educația media este aproape inexistentă. Doar 4% dintre respondenți au participat sau cunosc pe cineva care a participat la un curs în acest domeniu.

TATIANA COJOCARI, sociolog: "Ce vedem noi, uitându-ne la acest studiu, este că într-adevăr crește conștientizarea oamenilor că dezinformarea e un fenomen zilnic și dezinformarea se găsește mai mult în social media, pe rețelele de socializare, ceea ce ne bucură că oamenii au început să conștientizeze."

Totuși, tot mai puțini oameni aleg să se informeze din canalele clasice de informare, a remarcat sociologul.

TATIANA COJOCARI, sociolog: "Cred că ar trebui să tragem un semnal de alarmă că televiziunea descrește foarte mult și canalele de media tradiționale, radioul, ziarele descresc în preferințele oamenilor. Oamenii nu se mai uită atât de mult la televizor, nu mai citesc ziarele, dar migrează pe social media."

Scopul cercetării sociologice a fost stabilirea unei linii de referință clară pentru măsurarea nivelului de alfabetizare media și a atitudinii publicului față de mass-media.

Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania Magenta Consulting în perioada 23 mai – 23 iunie curent de la 1868 de respondenți. 1542 dintre aceștia au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani. Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” a fost realizat de Consiliul Audiovizualului cu sprijinul Consiliului Europei.