În timp ce lumea de la oraș trăiește tot mai mult cu tehnologiile moderne, la sate mai există poșta
În timp ce lumea de la oraș trăiește tot mai mult cu tehnologiile moderne, la sate mai există poșta și oameni, care duc vești bune sau nu prea. În această zi, când este marcată Ziua mondială a poștei, noi am mers în satul Gura Galbenei, să vorbim cu Zinaida Balan, o poștăriță cu mai bine de 15 ani vechime în muncă. Pentru ea, fiecare zi înseamnă oameni, zâmbete și povești.
Plouă, bate vântul sau viscolește, nu contează. Zinaida Balan e la datorie. Și așa de 15 ani aîncoace.
ZINAIDA BALAN, poștar: "Așa întâmplător m-am dus la oficiul poștal ca să plătesc facturile și doamnele care lucrau mi-au propus. Și de atunci lucrez. Cel mai mult îmi place tot, tot îmi place, să duc ziare, să duc scrisori, să duc pensia. Când eram mai tânără era mai ușor acum mă mai dor picioarele, bicicleta mă salvează. Ajungem câte o dată la 15, câte o dată la 20."
Pentru ea, fiecare zi înseamnă oameni, zâmbete și povești.
ZINAIDA BALAN, poștar: "Munca câte odată este mai grea câte odată mai ușoară.Copii demult îmi spun ca să nu mai lucrez, să stau acasă, „stai mama, acasă”, nu, eu nu pot să stau acasă, ce să fac eu acasă la vârsta asta?"
Oricât ar fi de greu, poștărița este plină de optimism.
ZINAIDA BALAN, poștar: "Fiecare se bucură, fiecare se bucură, unica eu dacă mă duc se bucură foarte mult la alte case nimeni nu le deschide poarta decât poștașul. Chiar de ai ceva, trebuie să fii vesel, când te duci la om trebuie să fii vesel, te vede supărat și el se indispune."
VIORICA COSTAȘCU, reporter: "Poștărița Zinaida este prietena cea mai bună a acestor oameni, pentru că le aduce toate noutățile. Localnicii mai spun că atunci când apare la poartă, ziua lor devine mai luminoasă."
I-am întrebat pe oamenii din Gura Galbenei când ultima oară au scris sau au primit vreo scrisoare.
Ziua Mondială a Poștei este marcată anual pe 9 octombrie, celebrând rolul poștașilor și serviciilor poștale în conectarea oamenilor.
