Formele de abuz pe internet se pot manifesta prin hărțuire și amenințări online, prin distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime sau accesarea ilegală a conturilor personale. Cele mai multe incidente de acest fel, adică peste 70 la sută, au loc pe rețelele de socializare, precizează sociologul Diana Cheianu, autoarea studiului „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”.

DIANA CHEIANU, autorul studiului: "Cel puțin una din patru persoane din Republica Moldova a fost martoră la fenomenul de violență digitală, 12%. Una din zece femei a raportat caz de violență digitală. Cel mai răspândit fenomen este în rândul femeilor tinere de la 18 până la 30 de ani, atât din datele sondajului, dar și apelurile la serviciul de urgență 112."

Reprezentanții Centrului „La Strada” au precizat că astfel de acțiuni le pot provoca victimelor anxietate, stres, frică și scăderea încrederii în sine. De multe ori, femeile care s-au confruntat cu violența online se retrag sau să își limitează activitatea, pentru a evita noi abuzuri.

CRISTINA DELEU, director program Centrul Internațional La Strada: "Situația este că zi de zi asistăm la faptul că femei tinere din țara noastră se confruntă cu probleme în care datele lor, informațiile lor sunt preluate cu scopul de a le fi compromisă reputația. Există persoane agresoare care folosesc tehnologiile cu scopul de a dăuna femeilor și fetelor, amenințându-le, speriindu-le, șantajându-le."

Deși autoritățile au adoptat o serie de modificări legislative, menite să combată violența în mediul digita, mecanismele de aplicare a cadrului legal încă nu au fost identificate. O altă provocare este evoluția rapidă a tehnologiilor, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

NATALIA PLUGARU, ministru Muncii și Protecției Sociale: "Ceea ce acum trebuie să dezvoltăm sunt pârghiile de intervenție, de acțiune. Una este să ai legislația, alta e să o transpui în mecanismul de implementare. Acest lucru fiecare instituție deja lucrăm să punem în aplicare, ca atunci când femeia se confruntă cu violență se se declanșeze acest mecanism necesar de intervenție. Ce ne propunem noi anul acesta, ca minister, este să extindem rețeaua de centre de zi."

Specialiștii sugerează că una dintre soluții în procesul de combatere a violenței pe internet ar fi blocarea și ștergerea rapidă a conținutului agresiv sau compromițător.

DANIELA JOSANU, consultant în domeniul prevenirii violenței: "Problema cea mai mare este că autoritățile, deși dezvoltă mecanisme legale prin care persoanele să fie protejate, din punctul meu de vedere, din perspectivă tehnică mai este foarte mult de lucru. Mă refer aici anume la stoparea, blocarea, distrugerea conținutului digital care se află în telefon. Dacă vorbim despre tehnologie, eu cred că statul nostru mai are foarte mult de lucrat și de investit în asta."

Studiul a mai arătat că cele mai vulnerabile în mediul online sunt femeile tinere, cu vârsta între 18 și 29 de ani, cele din mediul urban și cele cu prezentă activă. De asemenea, autorii cercetării atenționează că răspunsul autorităților la astfel de cazuri este fragmentat și insuficient adaptat specificului mediului digital și sugerează o mai multă atenție victimelor violenței, prin acordarea asistenței psihologice, proceduri clare de raportare și o mai bună cooperare între instituții și societatea civilă.