În estul Ucrainei, mașina de război a Moscovei a acționat kilometru cu kilometru prin câmpurile deschise ale regiunilor Lugansk și Donețk - cunoscute și sub numele de Donbas - înconjurând și copleșind satele și orașele. Conform planului de pace inițial, elaborat de oficiali americani și ruși luna trecută, Ucraina urma să cedeze Moscovei controlul asupra întregului Lugansk, Donețk și Crimeea, împreună cu zonele Zaporojie și Herson, pe care Rusia le ocupă în prezent. Vladimir Putin spune că dorește ca această zonă tampon să protejeze Rusia, după ce forțele ucrainene au capturat o fâșie de teritoriu mai la nord, în Kursk, în vara anului 2024. Forțele ruse i-au alungat în cele din urmă, cu ajutorul trupelor nord-coreene.

De când președintele american Donald Trump a preluat mandatul la începutul anului 2025, Statele Unite au urmărit să pună capăt războiului, aflat acum la al patrulea an, prin negocieri. Trump fusese perceput ca având mai multă simpatie față de Rusia decât predecesorul său, Joe Biden, iar relațiile tensionate cu Volodimir Zelenski au atins punctul culminant pe 28 februarie, când el și vicepreședintele american JD Vance l-au certat în direct pe președintele ucrainean în Biroul Oval.

DONALD TRUMP, președintele SUA: "Dacă nu aveați ajutorul nostru militar, acest război s-ar fi terminat în două săptămâni. - În trei zile, am auzit asta de la Putin."

Relațiile cu Zelenski s-au îmbunătățit relativ în ultimele luni, iar Ucraina rămâne extrem de dependentă de livrările de armament fabricat în Statele Unite, inclusiv de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge atacurile aeriene rusești mortale, precum și de informațiile furnizate de Washington.

Trump a făcut presiuni intense - fără prea mult succes. Apoi, în fața presei Trump declara tot mai des că este „dezamăgit” de Putin. Frustrările au crescut, iar liderul de la Casa Albă a stabilit ca termen limită, 8 august, pentru ca Putin să accepte un armistițiu imediat sau să se confrunte cu sancțiuni americane mai severe. Odată cu apropierea termenului limită, Trump a anunțat în schimb că el și Putin se vor întâlni personal pe 15 august. Atunci a avut loc summitul din Alaska. Jurnaliștii l-au întrebat pe Putin „când va înceta să ucidă civili” și „de ce ar trebui Trump să aibă încredere în mesajul Moscovei”.

Pe 17 octombrie, Trump l-a primit la Casa Albă pe Zelenski, pentru discuții despre rachetele Tomahawk, pe care Ucraina le-a cerut Statelor Unite pentru a putea ataca Rusia în interiorul granițelor sale. Dar în ajunul sosirii lui Zelenski la Casa Albă, Trump discutase telefonic cu Putin. Trump a dat deja înapoi și spus că și Statele Unite au nevoie de aceste rachete și că este îngrijorat de epuizarea stocurilor americane.

La mijlocul lunii noiembrie, Statele Unite au propus celor două părți aflate în război un plan de pace în 28 de puncte, considerat favorabil Rusiei. Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul Statelor Unite în ceea ce privește cel mai recent plan de pace. Proiectul, pe lângă cedarea de teritoriu, ar fi obligat Ucraina să reducă semnificativ dimensiunea armatei sale și să renunțe la NATO.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Acum, presiunea asupra Ucrainei este una din cele mai severe. Acum, Ucraina poate ajunge în fața unei alegeri foarte complicate: pierderea demnității sau riscul pierderii unui partener-cheie, acceptarea unor 28 de puncte dificile sau o iarnă extrem de grea și riscuri ulterioare."

Zelenski s-a întâlnit cu liderii europeni pentru a obține garanții de securitate pentru Ucraina. Au urmat runde de negocieri la Geneva între delegațiile americane și ucrainene, la fel în Florida, dar și la Moscova între trimisul special american Steve Witkoff și Putin.

Între timp, Kremlinul nu a dat semne că este dispus să facă compromisuri în ceea ce privește cerințele sale cheie, inclusiv excluderea oricărei viitoare căi de aderare a Ucrainei la NATO. La începutul lunii decembrie, Putin a declarat că Rusia va prelua controlul deplin asupra regiunii Donbas prin forță, dacă armata Ucrainei nu se retrage, lucru pe care Kievul l-a respins categoric.

VLADIMIR PUTIN, președintele Rusiei: "Am fost nevoiți să trecem prin opt ani de distrugere a oamenilor care trăiesc în Donbas. Nimeni din Occident nu vrea să-și amintească despre asta. Trebuiau să înceapă recunoașterea acestor republici și apoi să le ofere ajutor. Și „operațiunea militară specială” nu este începutul războiului, dar e o încercare de a-i pune capătul. 36:46-36:57 Fie prin forța militară vom elibera aceste teritorii, fie trupele ucrainene se vor retrage în cele din urmă."

În marja negocierilor de la Berlin care au avut loc pe 14 și 15 decembrie cu partea americană, Zelenski a sugerat posibilitatea ca Ucraina să renunțe la aspirațiile vechi de a adera la NATO în schimbul unor garanții alternative de securitate occidentale. „Vorbim despre garanții similare celor prevăzute în Articolul 5 ... precum și garanții de securitate pentru noi din partea partenerilor noștri europeni și a altor țări, precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski. „Și este deja un compromis din partea noastră”, a mai spus liderul de la Kiev.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Lucrăm pentru a asigura o pace demnă pentru Ucraina și pentru a obține o garanție. O garanție, mai presus de toate, că Rusia nu se va întoarce în Ucraina pentru o a treia invazie."

Pe 22 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a reînnoit pentru încă șase luni, până pe 31 iulie 2026, sancțiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus în Ucraina. Sancțiunile includ restricții în domeniul comerțului, finanțelor, energiei, tehnologiei și bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor și bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale. De asemenea, ele interzic importul sau transferul de țiței transportat pe mare și anumite produse petroliere din Rusia către Uniunea Europeană, excluzând mai multe bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT.