Fără drepturi în stânga Nistrului
Tortura, răpirea și folosirea oamenilor drept ostatici pentru obținerea concesiilor politice au marcat anul 2021 în stânga Nistrului. Este concluzia raportului prezentat astăzi de Asociația Promo-LEX, care s-a documentat în privința respectării drepturilor omului în regiunea transnsitreană a Republicii Moldova. Potrivit experților, situația în teritoriul controlat de separatiști nu s-a îmbunătățit cu nimic în acest an, iar autoritățile de la Chișinău așa și nu se implică activ atunci când regimul de la Tiraspol atentează brutal la viața, integritatea și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Cele mai grave probleme identificate de Promo-LEX în anul curent sunt impunitatea totală pentru fapte, care afectează grav drepturile omului, instalarea unor noi posturi de control, interdicții de acces în regiune, lipsa accesului la deținuți, decese în condiții dubioase, limitarea libertăților de exprimare și de asociere. Potrivit raportului, Federația Rusă rămâne responsabilă pentru situația drepturilor omului în acest teritoriu al Republicii Moldova, deoarece influențează administrația de facto de la Tiraspol, pe care a continuat să o susțină politic, economic și militar. Promo-LEX atrage atenția că persoanele private de libertate în regiunea transnistreană sunt deținute în condiții inumane, iar situația s-a înrăutățit considerabil din cauza pandemiei COVID-19. Totodată, rata de încarcerare rămâne a fi cea mai mare din Europa, depășind de circa patru ori media europeană.
ION MANOLE, directorul executiv al Promo-LEX: "Concluziile sunt foarte simple - situația în stânga Nistrului nu s-a îmbunătățit, nu înregistrează care evoluții pozitive, în pofida tuturor efrturilor noastre, în pofida eforturilor partenerilor noștri. Din păcate, autoritățile încă nu sunt pregătite, încă nu avem o viziune foarte clară, o coordonare foarte bună între aceste autorități și acets lucru se resimte în ceea ce privește situația generală."
La modul particular, un caz emblematic este cel al lui Adrian Glijin, un bărbat de 41 de ani, care a fost răpit încă în luna octombrie trecut de către un grup de securiști separatiști. Adrian Glijin a fost săltat pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca. Glijin este acuzat de milițieni de ”trădare de patrie” și riscă până la 20 de ani de detenție. Timp de un an, mama lui Adrian Glijin a făcut nenumărate demersuri către forțele de la Tiraspol ca să-și vadă fiul, dar nu obținut nicio dovadă că fiul ei este viu și sănătos.
VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: "Cu părere de rău, din partea ”transnsitriei” nu am nicio informație și cu părere de rău nu am dreptul să iau un avocat din Moldova ca să poată activa acolo. Avocatul din ”transnsitria” am ajuns la cazul că el nu cunoaște nimic acum despre feciorul meu. Mai mult, ei motivează că e carantină și nu permit să-l viziteze."
Vera Glijin a venit cu un apel către autorități.
VERA GLIJIN, mama lui Adrian Glijin: "Mă adresez către doamna Maia Sandu, către membrii noii comisii formate în Parlament, către instituțiile statale care au dreptul și obligația de a activa. Rog ca în agenda fiecăruia să fie scrise evenimentele și pașii, care-i pot face pentru a-mi da dreptul de a-mi vedea feciorul, de a-i da o asistență medicală."
Adrian Glijin este căsătorit și are trei copii. Unul dintre ei este elev în clasa a VII-a.
