În Republica Moldova legea este aplicată indiferent de convingeri politice și apartenență partinică
Jurnalul Săptămînii 18 octombrie 2025, 20:21 | 113

În Republica Moldova legea este aplicată indiferent de convingeri politice și apartenență partinică. Deși unii lideri politici sau activiști încearcă să prezinte dosarele penale pornite de oamenii legii drept „represiune politică”, realitatea este alta - statul de drept funcționează, iar instituțiile aplică legea conform Constituției. Republica Moldova este o democrație parlamentară în care puterile statului sunt separate, iar mecanismele de control și contestare există și sunt funcționale.

Un lucru esențial pentru viabilitatea statului este justiția independentă. Potrivit legii, cariera și activitatea judecătorilor sunt gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii, care garantează ca cei care hotărăsc destine să fie conștienți de greutatea deciziilor luate și să-și asume răspunderea disciplinară pentru acestea. Astfel, hotărârile trebuie să fie adoptate conform legii, nu în baza unor interese materiale sau financiare.

Consiliul Superior al Magistraturii este responsabil ca sistemul judecătoresc să fie administrat corect.

În paralel, societatea civilă monitorizează constant procesele din justiție, iar neregulile sunt documentate și denunțate.

Sistemul de justiție din Republica Moldova produce anual peste 300 de mii de dosare și materiale. E un volum de muncă extrem de mare, afirmă Ilie Chirtoacă, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice.

Într-o democrație, legea se aplică egal tuturor. Unii confundă însă aplicarea corectă a legii cu „represiune politică”, afirmă expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu.

În același timp, Nicolae Osmochescu afirmă că interesele politice există mereu.

Desfășurarea protestelor pașnice este garantată de lege, iar libertatea de exprimare este susținută de actele normative. Conform statului de drept, nimeni nu este urmărit penal pentru opinii, ci doar atunci când există dovezi privind fapte ilegale, precum finanțări obscure sau instigare la violență. Critica este un pilon al democrației, însă a numi aplicarea legii „represiune” și a transforma instituțiile statului în ținte, fără dovezi, înseamnă a relua narațiuni fabricate de regimuri autoritare. Într-un stat democratic, instituțiile nu sunt instrumente de frică, ci mecanisme de echilibru. Iar presa, societatea civilă și cetățenii nu doar că au dreptul, ci și datoria să le supravegheze.

Opinia ta contează. Comentează!