În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 se conturaseră deja două tabere politice, cea proeuropeană și alta prorusă cu influențe oligarhice. Partidul Democrat era în continuare criticat și acuzat că ar controla mai multe instituții ale statului.

(4 septembrie 2016)

MAIA SANDU, candidat pentru alegerile prezidențiale: "Ne exprimăm îndoiala că procesul de colectare a semnăturilor de către partidul Democrat s-a petrecut cu respectarea egalității concurenților electorali. În primul rând, există bănuieli rezonabile că reprezentanții partidului Democrat, făcând uz de pozițiile ocupate în structurile de stat, au exercitat presiuni asupra angajaților acestor structuri pentru a-i determina să semneze în listele de subscripție, ca susținători ai candidatului Partidului Democrat."

Cu numai câteva zile înainte de scrutin, candidatul PDM pentru fotoliul de președinte, Marian Lupu, s-a retras din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu. Acesta a apărut la un briefing alături de prim-vicepreședintele democraților Vladimir Plahotniuc.

(26 octombrie 2016)

MARIAN LUPU, candidat pentru alegerile prezidențiale: "Având în vedere obiectivul declarat de la începutul campaniei, ca Republica Moldova să fie condusă de un candidat pro-european, împreună cu colegii am luat decizia să mă retrag din cursa electorală. Este o retragere tactică, bazată pe responsabilitate politică, bazată pe analize sociologice și pe expertize profesionale."

Maia Sandu a respins sprijinul democraților pe care l-a catalogat drept unul fals, de care va beneficia de fapt Igor Dodon. "Au hotărât să se ascundă după numele meu", spunea atunci Maia Sandu. Gestul lui Marian Lupu a fost criticat și de liderul socialiștilor.

Alegerile prezidențiale pentru primul tur au avut loc pe 30 octombrie 2016. Niciunul dintre cei 9 candidați nu a câștigat majoritatea absolută așa că pe 13 noiembrie a avut loc al doilea tur între candidații clasați pe primele două locuri: liderul socialiștilor, Igor Dodon, care acumulase 47.98% şi liderul PAS, Maia Sandu, cu 38,71%.

Deja la începutul lunii noiembrie, jurnaliștii de la Chișinău deconspirau intențiile democraților prin retragerea candidatului în prag de alegeri. Pe 3 noiembrie, majoritatea parlamentară controlată de Vladimir Plahotniuc a blocat un proiect care ar fi permis studenților să voteze în localitatea unde studiază, nu în cea de baștină. Asta chiar dacă, prezența tinerilor în turul întâi al alegerilor a fost de doar 10%. Maia Sandu a cerut Parlamentului și CEC să le permită acestora să voteze unde învață, însă Parlamentul a refuzat, favorizându-l astfel pe Igor Dodon, susținut de electoratul mai vârstnic. CEC a transmis că doar Parlamentul poate decide în această privință.

Comisia Electorală a respins și propunerea de a deschide secții de votare suplimentare în diaspora, în orașele unde, în turul întâi, s-au format cozi mari și s-au epuizat buletinele. 90% dintre moldovenii din străinătate au votat atunci cu Maia Sandu. Conducerea CEC a invocat că decizia aparține Guvernului, care însă, numit netransparent de majoritatea prooligarhică, nu a reacționat în vreun fel.

Într-un final, alegerile prezidențiale din al doilea tur au fost câștigate de candidatul socialist, Igor Dodon, care a acumulat puțin peste 52 de procente, iar candidatul proeuropean, Maia Sandu, a acumulat aproape 49 de procente.

Pe 24 decembrie 2016 a avut loc Congresul VIII al Partidului Democrat din Moldova. La acel congres președinte al PD a devenit Vladimir Plahotniuc.

(24 decembrie 2016)

VLADIMIR PLAHOTNIUC, președinte PDM: "Perioada pretinșilor eroi politici și a aventurierilor a trecut. Oamenii au început să-i schimbe pe politicieni dacă ultimii nu le-au înțeles așteptările. Ați văzut cu toții cum în acest an cetățenii în diverse țări, prin votul lor au răsturnat toate calculele politice, au sfidat prognozele politice și formatorii de opinie. Oamenii din America, Europa, dar chiar și din vecinătatea noastră, caută politicieni cu mesaj concret."

Anul 2017 a fost marcat de mai multe proiecte legislative controversate, votate în Parlament de democrați și aliații lor. Printre aceste proiecte se regăsește și trecerea la sistemul electoral mixt de vot. Proiectul a fost criticat de Comisia de la Veneția și a fost votat în numai patru minute, în timp ce clădirea Parlamentului era înconjurată de mascați, iar afară erau două manifestații paralele.

O mare parte din oamenii prezenți scandau împotriva acestui sistem mixt.

O altă parte a fost adusă organizat la protest de Partidul Democrat.

Modificarea legislativă a fost percepută ca o strategie politică menită să favorizeze partidele mari, în special PDM și să consolideze controlul oligarhic asupra puterii legislative. Principala nemulțumire a fost legată de componenta uninominală, care permitea alegerea directă a deputaților în circumscripții. În practică, acest sistem oferea un avantaj considerabil candidaților susținuți de partide cu resurse mari, rețele locale de influență sau chiar elemente de control politic informal. Criticile au venit nu doar din partea opoziției politice și a societății civile, ci și din partea instituțiilor europene. Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană au avertizat că reforma va afecta negativ pluralismul politic, va slăbi reprezentarea echitabilă a votului cetățenilor și va pune în pericol standardele democratice. În ciuda acestor recomandări, legea a fost adoptată rapid, fără o consultare reală a publicului sau o dezbatere parlamentară transparentă.

Cum au evoluat lucrurile în perioada ce urmează vedeți în următorul material în care o să vă arătăm evoluția și acțiunile oligarhului Vladimir Plahotniuc în perioada în care a deținut puterea la Chișinău.