LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație și mass-media: "Obiectivul central este realizarea unui cadru legal clar pentru a consolida libertatea de exprimare, independența editorială a mass-media, responsabilitatea editorială, protecția pluralismului mediatic și transparența proprietății și finanțării instituțiilor media."

Una dintre prevederile noi ale legii ține de crearea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii. Autorii susțin că acesta va oferi mai multă transparență privind proprietarii instituțiilor media și sursele de finanțare, contribuind la o piață media mai transparentă. Deputata PSRM Adela Răileanu susține că Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-media, dar avertizează că unele prevederi ar putea extinde controlul administrativ asupra presei.

ADELA RĂILEANU, deputat PSRM: "Practic, un minister condus de un membru desemnat politic va decide cine este cuminte și merită subvenții și cine nu. Legile se adoptă pentru decenii înainte, iar orice mecanism care permite influență politică asupra mass-media trebuie privit cu maximă precauție."

Răileanu a mai spus că posturile de televiziune și radio vor fi supuse unui control în două etape - atât din partea Consiliului Audiovizualului, cât și din partea Ministerului Culturii, creând un sistem cu două centre de influență.

LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație și mass-media: "Din punctul ăsta de vedere nu cred că este vorba despre nicio îngrădire pentru libertatea de exprimare, libertatea presei. Cred că partea cea mai importantă aici ține de transparență și din punctul acesta de vedere, informația publică despre cine este în spatele unei entități, cum se finanțează și cine își asumă responsabilitatea pentru materialele difuzate, crește încrederea în rândul societății."

Deputatul grupului Alternativa, Gaik Vartanean, a anunțat că el și colegii vor depune cinci amendamente la lege, iar dacă acestea vor fi acceptate, va vota proiectul în lectura a doua.

GAIK VARTANIAN, deputat blocul Alternativa: "Regulatorul direct în locul Ministerului, decuparea sprijinului public de înregistrare, restrângerea răspunderii la componență concretă fără penalizarea eticii, eliminarea caracterului complet al informației și autorizație judiciară expresiv prealabilă pentru orice supraveghere. Dacă aceste amendamente vor fi acceptate, această lege va fi cu adevărat europeană."

CNA a formulat mai multe obiecții la proiectul de lege, avertizând că unele noțiuni-cheie nu sunt suficient definite și pot fi interpretate abuziv. Instituția a semnalat și riscuri legate de gestionarea registrului media și de mecanismul de acordare a finanțării publice pentru instituțiile de presă. Proiectul a fost votat în prima lectură de majoritatea parlamentară. Acesta a primit avizele Guvernului, Direcției Generale Juridice, Centrului Național Anticorupție și Centrului pentru Jurnalism Independent, iar recomandările acestora vor fi incorporate până la lectura a doua. Până în prezent, în text au fost integrate doar recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în 2025.