Gavrilița a depus la secretariatul Parlamentului, programul de guvernare și lista nominală a membrilor noului cabinet
Politic 3 august 2021, 19:48 | 948

Guvernul Gavrilița va avea cu patru ministere mai mult – adică 13 miniștri și doi vicepremieri. Prim-ministrul desemnat a depus astăzi, la secretariatul Parlamentului, programul de guvernare și lista nominală a membrilor noului cabinet. În echipă se regăsesc foşti miniştri din guvernul condus de Maia Sandu, dar și membri din echipa Partidului Acțiune și Solidaritate. Reformatate sunt ministerul Educației Culturii și Cercetării, ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, dar și ministerul Economiei și Infrastructurii. Parlamentul se va convoca vineri pentru a vota noul guvern.

Viceprim-ministru, dar și ministrul al Afacerilor Externe şi Integrării Europene ar urma să fie Nicu Popescu. El este cercetător și expert în politică externă, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în Guvernului Maiei Sandu. Atunci el s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a folosit sintagma ”război civil” în contextul conflictului armat de la Nistru, din 1992, război asumat de Rusia prin semnarea acordului de încetare a focului. NICU POPESCU: "Guvernul de la Chişinău are tot interesul să facliteze, să uşureze, viaţa cetăţenilor noştru care în virtutea unor unui război civil din 1992 trăiesc în regiunea transnistreană."

Ulterior Nicu Popescu a recunoscut a greșit și a spus că regretă declarația.

În calitate de viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, este propusă candidatura lui Andrei Spânu. El este secretar general al Administrației Președintelui și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului, iar în perioada 2015–2016 a fost ministru adjunct al Tineretului și Sportului. Potrivit presei de investigație, el a jonglat de ani buni cu mai multe companii, inclusiv din zone off-shore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize. Pe când era ministru adjunct al Tineretului și Sportului, Spânu s-ar fi aflat în incompatibilitate de funcții. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat o firmă din Hong Kong care, în ultimii ani, i-a adus aproximativ 8 milioane de lei. El a negat aceste acuzații. Potrivit declarației de avere, Spânu a obținut venituri, în ultimii doi ani, de 8,9 milioane de lei. Deține o casă spațioasă de 1,5 milioane de lei.

În calitate de vicepremier pentru digitalizare, funcție nouă în cabinetul de miniștri, a fost desemnat Iurie Țurcanu. El este expert în acest domeniu și are o experiență de 15 ani, fiind în prezent coordonator digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică. Țurcan este unul dintre dezvoltatorii a câtorva platforme digitale guvernamentale, este și lector universitar, dar a oferit și consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din mai multe țări precum România, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Mozambic.

Vicepremier pentru Reintegrare a fost propus Vlad Kulminski, fost consilier pe politică externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În ultimul an, a deținut funcția de consilier pentru reglementarea conflictelor în cadrul Biroului anti-criză al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. De asemenea, a elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune în cadrul a diferitor organizații internaționale. A fost și director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, dar și expert politic la Ambasada SUA și a Marii Britanii în Moldova.

În fruntea Ministerul Economiei a fost desemnat Sergiu Gaibu. El este directorul de Program pe Politici Economice în cadrul Expert-Grup. Anterior a oferit consultanță pentru fortificarea capacităților Agenției pentru Organizația de Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor din Moldova. În perioada 2009 – 2014, a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008 – 2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul.

Ministru al Finanțelor a fost desemnat Dumitru Budianschi - deputat al PAS, economist și expert în finanțe publice, matematician. În ultimii zece ani, a fost director de program la Centrul Analitic Expert-Grup. De asemenea, a activat în calitate de expert și consultant financiar pentru mai multe proiecte și instituții internaționale inclusiv PNUD.

Ministru al Mediului a fost numită Iuliana Cantaragiu, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Ea este expert în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ. A lucrat la proiecte de protecție a mediului, implementate cu sprijinul Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Agenției de Dezvoltare a Germaniei și PNUD, a făcut parte din Consiliul Național al ONG-urilor, Platforma Societății Civile Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Sergiu Litvinenco a fost propus în calitate de ministru al justiției. Politicianul este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 și 2021 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, iar ulterior – membru al acestei comisii. Până a accede în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, PNUD, UNICEF.

Ministru al Muncii și Protecției Sociale a fost desemnat Marcel Spatari, care în ultimii 11 ani a fost expert și director general al Syndex România, membră a grupului francez Syndex, una din cele mai mari companii de consultanță în domeniul protecției salariaților. A oferit consultanță pe subiecte social-economice, dreptul muncii și relații industriale pentru companii și reprezentanți ai salariaților din Republica Moldova, România și Uniunea Europeană. Totodată, a consiliat partenerii de dialog social pe subiectul reformei sistemului de pensii din România.

Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare a fost desemnat Viorel Gherciu, care este expert în agricultură. A fost și coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul Băncii Europene de Investiții în Ucraina. Din 2003, este președintele ProRuralInvest. Gherciu a participat la dezvoltarea a 11 asociații de utilizatori de apă pentru irigații și a fost unul din autorii Strategiei de Dezvoltare Rurală al Republicii Moldova.

Ministru al Culturii va fi Sergiu Prodan. El este regizor, scenarist și producător, director al casei sale de producție, a fost președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova, unul dintre autorii legii cinematografiei. De asemenea, a fost profesor de regie și film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În 2004 a fost director general al companiei publice Teleradio-Moldova.

Anatolie Topală pretinde la funcția de ministru al educației și cercetării. Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. Este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice.

Ala Nemerenco revine la Ministerul Sănătății. Ea este medic de profesie, în prezent consilier al președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății. În 2019, a fost ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în guvernul condus de Maia Sandu. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultant al acestei organizații în Balcani și Asia Centrală și consilier personal al ministrului Sănătății din România.

Ministru al Apărării a fost desemnat Anatolie Nosatâi. El este militar decorat, cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York.

Consilierul președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, Ana Revenco, este propusă pentru a fi ministru al afacerilor interne. Ea a activat în calitate de director executiv a Centrului Internațional „La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.

Opinia ta contează. Comentează!
LIVE