Alexandru Munteanu ar fi fost implicat în mai multe tranzacții de proporții în Republica Moldova
Candidatul propus de Partidul Acțiune și Solidaritate pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu, ar fi fost implicat în mai multe tranzacții de proporții în Republica Moldova. Potrivit Rise Moldova, în 2005 acesta a intrat în Consiliul fabricii „Natur Bravo”, după ce fondul Western NIS Enterprise din Delaware a cumpărat compania cu șapte milioane de dolari. Munteanu a reprezentat interesele fondului și în procesul de reorganizare a fabricii, care a fost vândută în 2009 unei firme olandeze controlate de afaceriști ruși. De partea cealaltă, Alexandru Munteanu respinge acuzațiile și neagă veridicitatea informațiilor prezentate în investigația RISE.
Rise Moldova scrie că în anul 2016 „Natur Bravo” apare indirect în scandalul „Bahamas”, în care milioane de lei din offshore-uri au ajuns în Republica Moldova cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din acel an și au fost folosiți pentru finanțarea campaniei lui Igor Dodon. Dodon a menționat atunci că aceste informații ar fi mincinoase și a depus o cerere de chemare în judecată privind apărarea demnităţii şi reputaţiei profesionale. Alexandru Munteanu a menționat acum, într-un mesaj pe Facebook, că nu a fost în Consiliul fabricii în perioada menționată în investigație.
REACȚIA LUI ALEXANDRU MUNTEANU: "În 2005 am reprezentat fondul american și am reorganizat întreprinderea. În 2007 am părăsit Horizon Capital/Western NIS Enterprise și am trecut la Dragon Capital, an în care s-au vândut acțiunile întreprinderii Natur Bravo. Nici nu cunosc și nu am cum să port vreo responsabilitate pentru ce a făcut întreprinderea respectivă în 2016, adică peste nouă ani."
Potrivit RISE, în anii 2001-2006, acelaşi fond a fost acționar cu o cotă de 9,8% la Moldova-Agroindbank, pe care le-a vândut ulterior unui grup de investitori din Slovenia. Peste cinci ani, în 2011, în perioada atacurilor raider în sistemul financiar, Alexandru Munteanu ar fi fost membru în consiliul băncii de Adunarea generală a acţionarilor, el fiind reprezentantul Factor Banka D.D. din Slovenia, care cumpărase în 2006 o cotă de 4,9% din capitalul băncii. Pachetul de acțiuni a fost obiectul atacurilor de tip raider din acea perioadă. Totodată, fondul WNISEF a fost acționar cu o cotă de 25% și la Fincombank, bancă controlată pe atunci de familia Voronin în frunte cu Oleg Voronin, fiul lui Vladimir Voronin. Munteanu spune că nu a fost membru al Consiliului băncii, nu a participat la finalizarea tranzacției Fincombank din 2007 și a plecat de la bancă în acel an. Mai mult, afirmă că a contribuit mult ca acțiunile să fie întoarse.
Jurnaliștii de la RISE mai notează că numele lui Alexandru Munteanu apare și în scurgerile de informații Pandora Papers. Potrivit datelor citate, Munteanu este conectat la cinci companii offshore înregistrate în Insulele Virgine Britanice.
Prima, Dragon Global Advisors Ltd, a fost creată în 2008 și era controlată, potrivit registrelor din 2015, de Munteanu și omul de afaceri ceh Kamil Goca, care dețineau împreună 60% din acțiuni. Cei doi mai apar și în 4i Capital Partners Limited, creată în 2016, tot în Insulele Virgine.
Celelalte trei firme legate de Munteanu sunt Belconen Enterprises Limited creată în 2011, Brighton Corporate Limited fondată în 2012 și Reyfield Finance Limited, fondată în 2011 și lichidată în 2018. Munteanu afirmă că nicio companie de-a sa nu este înregistrată în regimul fiscal special din Insulele Virgine Britanice și a mai menționat că a administrat companii înregistrate în state cu regimuri fiscale speciale.
REACȚIA LUI ALEXANDRU MUNTEANU: "Pentru efectuarea investițiilor, inclusiv alături de instituții precum BERD-ul, era necesar să creăm vehicule investiționale conforme cu legislația internațională, iar legea britanică — neaplicabilă în Ucraina sau Moldova — oferea în acel moment cadrul legal necesar. Toate aceste lucruri au fost coordonate cu investitorii, inclusiv europeni. Nimeni nu încerca nimic să ascundă, dimpotrivă, consultam anual lista OSCE privind jurisdicțiile „albe”, „gri” și „negre”, care se actualizează periodic."
În investigația Rise se mai arată că Alexandru Munteanu și-a administrat o parte din afaceri prin avocatul cipriot Christodoulos Vassiliades. Acesta conduce o firmă de avocatură specializată în drept corporativ și optimizare fiscală, cu birouri în Rusia, Belize, Seychelles și Insulele Virgine Britanice. Avocatul a ajuns sub sancțiunile Marii Britanii și ale Statelor Unite ale Americii în 2023, la un an după declanșarea războiului din Ucraina.
Vassiliades l-ar fi ajutat pe oligarhul rus Alisher Usmanov, apropiat al lui Vladimir Putin, să-și ascundă averea printr-o rețea de companii offshore. Tot Vassiliades a fost și director al Sberbank Investments Limited, subsidiară a băncii ruse de stat Sberbank, aflată sub sancțiuni din 2022.
Avocatul cipriot neagă că ar fi prestat servicii pentru persoane aflate sub sancțiuni. Totuși, până a ajunge sub sancțiuni, casa de avocatură a lui Vassiliades a administrat mai multe companii conectate la candidatul propus pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu. El afirmă însă că a renunțat la serviciile firmei cipriote de avocatură când a aflat despre legătura cu oligarhii ruși, după invazia rusă în Ucraina. Munteanu a menționat că până atunci nu se cunoșteau aceste informații și colaborarea cu această companie era o moștenire a relațiilor contractuale anterioare ale Dragon Capital.
