GHEORGHE PROCOPCIUC, locuitor al satului Doltu, Fălești: "-"-"-Eu-s cel mai mare aici, în satul acesta.

-Dar tinerii, unde-s?

-Eh, tineretul s-a dus tot. Au rămas vreo câteva babe și-i gata. Greu. Dar ce să facem? Așa-i."

La cei 92 de ani ai săi, Gheroghe Procopciuc este și cel mai în vârstă locuitor al staului Doltu, raionul Fălești. De când a rămas singur, merge la orice activitate din sat, ca să-i treacă ziua. La Doltu, un grup din 16 seniori activi încearcă să schimbe percepția potrivit căreia vârstnicii și-au trăit viața. Ei au preluat inițiativa și organizează concerte, șezători și festivaluri la care invită vârstnici din diferite raioane.

GHEORGHE PROCOPCIUC, locuitor al satului Doltu, Fălești: "Băieții mei sunt duși prin străinătate, eu singur am rămas acasă. Iaca am venit să-mi treacă ziua."

LUDMILA COJOCARU, membra grupului de seniori a satului Doltu, Fălești: "Eu personal singură trăiesc și câteodată îmi venea așa niște gânduri, îmi părea că o să cad în depresie. De când s-a organizat acest grup, datorită Casmed-ului, vreau să zic, noi am devenit un grup de oameni activi, suntem toți de condiții, dacă este ceva de făcut și uităm de toate nevoile. N-avem când să ne gândim la noi, ne gândim mai mult la cei din jurul nostru."

AURELIA GĂINĂ, membră a grupului de seniori din staul Bilicenii Vechi, Sângerei: "Viața în sat este puțin așa mai, lumea are nevoie de socializare, satele îmbătrânesc, tineretul pleacă cu părere de rău și rămânem noi, aceștia mai în vârstă și ne străduim într-un fel să ne organizăm, să ne adunăm. Glume, cântece, amintiri, bancuri."

Treptat, grupurile de seniori au devenit sursă de energie spirituală, în care și-au recăpătat încrederea, utilitatea și sentimentul că încă pot contribui la dezvoltarea comunității.

GALINA SPĂTARU, directoarea Rețelei Seniorilor Activi din Moldova: "Ce să ascundem, noi știm că despre persoanele în vârstă este așa o părere că ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul. De la început a fost foarte greu, era gura lumii, era rușine, se intimidau, copiii nu prea erau de acord și seniorii desigur nu aveau îndrăzneală: „Ce-o să spună satul?” Dar pe parcursul anilor au devenit mult mai activi, mult mai incluzivi. Iau parte la toate activitățile, iau parte la luarea deciziilor în comunități."

Într-o țară în care populația îmbătrânește rapid, iar satele se topesc pe hartă, aceste inițiative arată că vârsta a treia poate deveni soluție acolo unde pare o problemă. Poate fi perioada în care oamenii leagă noi prietenii, descoperă pasiuni și redescoperă plăcerea de a trăi.

GALINA SPĂTARU, directoarea Rețelei Seniorilor Activi din Moldova: "Viața este frumoasă și la 60+, avem persoane și de peste 80 de ani și imaginați-vă la 80 de ani să te duci în excursii să vezi Moldova. A dispărut singurătatea, oamenii au devenit mult mai deschiși, viața este mai frumoasă."