„Furtul miliardului” a scos mii de oameni în stradă. Din 6 septembrie 2015, Piața Marii Adunări Naționale a devenit neîncăpătoare. Oamenii cereau ca „miliardul să fie pus la loc”, iar pe guvernanți îi numeau „criminali”.

Protestele au continuat și după 6 septembrie. Peste 60 de corturi au fost montate în fața Guvernului după protestul la care au participat aproximativ 100.000 de oameni. Manifestanții au votat o proclamație, în care se cerea demisia șefilor mai multor instituții, a președintelui țării, a executivului și legislativului, deconspirarea proprietarilor mass-media, alegerea unui șef de stat de către popor, pedepsirea vinovaților pentru frauda din sistemul bancar, toate culminând cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate în condiții echitabile pentru toți concurenții electorali.

Luna octombrie 2016 a fost marcată de un alt eveniment. Liderul PLDM, Vladimir Filat, a fost lipsit de imunitate cu votul a 79 de deputați din PSRM, PCRM, PD și PL, dar și neafiliați. Cei din PLDM au părăsit sala de ședință.

(15 octombrie 2015)

ANDRIAN CANDU, președintele Parlamentului: "Vă dau citire la cele mai importante elemente din solicitarea venită din partea procurorului general - Sesizare cu privire la ridicarea imunității parlamentare pentru reținerea, arestarea, percheziții și trimiterea în judecată pe cauza penală, a deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Filat."

Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, l-a acuzat pe Vlad Filat de implicare în „jaful secolului” și a solicitat oficial ridicarea imunității lui parlamentare, pentru a-l putea pune sub învinuire. Liderul PLDM s-a declarat nevinovat, sugerând că „Moldova este un stat capturat de Plahotniuc”.

(15 octombrie 2015)

VLADIMIR FILAT, deputat PLDM: "- Dumneavoastră de ce credeți că așa s-a procedat? Ca să ascundă vinovatul principal, păpușarul Republicii Moldova, ce nu este clar? Asta este în primul rând, în al doilea rând, formula pe care se merge, având la bază o depoziție a bănuitului principal, care este în libertate, bine merci, mie mi se pare că este prea subțire. Să vedem cum va decurge.

-Credeți că veți fi doar dumneavoastră sau vor mai urma și alții?

-Până când Plahotniuc nu o să stea la pușcărie, vă spun eu, în țara asta nu o să fie nimic bine."

În aceeași zi, Vlad Filat a fost condus de mascați la Procuratura Anticorupție.

Vlad Plahotniuc a anunțat că se autosuspendă din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Democrat. Într-un mesaj pe facebook. Plahotniuc a scris că renunță și la calitatea de membru al formațiunii până la clarificarea anchetei în cazul Băncii de Economii. A doua jumătate a lunii octombrie a fost marcată de demisia Guvernului Streleț.

Pe 29 octombrie 2015, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleț a fost adoptată cu votul comuniștilor, socialiștilor și al celor din Partidul Democrat, precum şi al unui deputat neafiliat – în total 65 de voturi. În discursul rostit în plenul Parlamentului, Valeriu Streleţ a declarat că deputații ar face jocul lui Plahotniuc, care s-ar fi aflat și în spatele arestării liderului PLDM, Vlad Filat. Streleţ a respins acuzațiile de corupție, invocate în moțiunea de cenzură, referindu-se la prezumția nevinovăției. La scurt timp de la demisia Guvernului Streleț, Plahotniuc și-a manifestat aspirațiile sale de lua fotoliul de premier. Drept reacție, oamenii au ieșit în stradă ca să-i ceară președintelui de la acea vreme, Nicolae Timofti, să nu accepte candidatura lui Plahotniuc. Astfel, Timofti a ajuns să-l propună în funcția de premier pe Ion Sturza.

(21 decembrie 2015)

NICOLAE TIMOFTI, președintele Republicii Moldova: "Cunoaște foarte bine problemele legate de economia țării, starea financiară, starea generală în societate."

(21 decembrie 2015)

ION STURZA, candidat propus pentru funcția de premier: "Voi încerca în timpul apropiat să lansez consultări cu partidele reprezentate în Parlament și nu numai cu cele din fosta alianță de guvernare, în încercarea de a avea o majoritate care ar fi votat un Guvern, pe care eu îl văd neafiliat politic."

Doar că Sturza nu a mai ajuns în fotoliul de premier ca să-și pună planul în aplicare. Pe 4 ianuarie 2016, el a mers în Parlament pentru votul de încredere. Însă ședința nu a avut cvorum. Democrații au boicotat ședința. Fără cvorum, ședința a fost anulată, iar Sturza nu a putut fi învestit. În acea perioadă, Vladimir Plahotniuc avea o influență majoră în Parlament și în cadrul Partidului Democrat, cu cea mai mare putere de decizie. Refuzul de a participa la ședință a fost o manevră politică pentru a bloca venirea lui Sturza la guvernare. După eșecul lui Sturza, Parlamentul a format o nouă majoritate, care l-a propus pe Pavel Filip, membru al Partidului Democrat, care a fost învestit rapid în ianuarie 2016, în vremuri tulburi și cu proteste violente.

(21 ianuarie 2016)

PAVEL FILIP, prim-ministru al Republicii Moldova: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și Legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului."

Pe 24 aprilie 2016 au început proteste anti-guvernamentale, la care au participat câteva mii de persoane. Acestea s-au desfășurat în mai multe locații ale orașului. În cadrul evenimentelor, între unii protestatari și poliție s-au produs altercații. Peste mai mult de zece zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine și ulterior arestate.

Cum au evoluat lucrurile, dar și ce acțiuni a întreprins Plahotniuc, vedeți în edițiile noastre ulterioare.