În încheierea CSJ se arată că procurorul general poate fi recuzat doar în cazul în care exercită nemijlocit urmărirea penală sau conduce personal urmărirea penală în condițiile legi, iar din materialele deduse judecării rezultă că ”dosarul Morari” se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, instituția efectuând şi urmărirea penală.

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE: "Cererea de recuzare nu este susținută prin probe, ce ar reda că procurorului general ar conduce personal urmărirea penală. Suspiciunea de imparțialitate rezonabilă a procurorului general nu este argumentată de drept, nefiind aplicabile prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală."

Se arată în încheierea Curții Supreme de Justiție. Viorel Morari a depus pe 22 ianuarie curent o cerere de recuzare a procurorului general Alexandr Stoianoglo. Potrivit lui Morari, în privința sa au fost pornite două cauze penale, care au fost conexate și că ordonanța de pornire a urmăririi penale a fost semnată de către Stoianoglo. Morari consideră că acesta din urmă îl acuză public, iar prin aceste acțiuni „i-a fost adusă atingere dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăției”. Potrivit informațiilor furnizate anterior de Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale.