Introducerea noțiunii de „femicid” în legislație marchează un pas important, însă aplicarea cadrului legal rămâne precară
Introducerea noțiunii de „femicid” în legislația Republicii Moldova marchează un pas important în recunoașterea violenței extreme împotriva femeilor, însă aplicarea cadrului legal rămâne precară. Deși cazurile de violență în familie și împotriva femeilor continuă să facă victime, specialiștii atrag atenția că noile modificări legislative nu sunt corelate suficient cu prevederile Codului penal. În lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire și sancționare, măsurile de protecție sunt aplicate prea târziu pentru a salva vieți.
Femicidul este definit drept un act de violență împotriva femeilor soldat cu decesul victimei, urmare a infracțiunii de omor intenționat sau a vătămării grave a integrității corporale, ori a infracțiunii de violență în familie. Este considerat „femicid” și cazul de sinucidere a victimei, ca urmare a determinării la acest act. Noțiunea a fost introdusă în legislația Republicii Moldova pe 15 august 2024. Inițiatorul proiectului, Doina Gherman, recunoaște că noțiunea nu este suficientă pentru a le apăra pe femei de violență.
DOINA GHERMAN, vicepreședintele Parlamentului: "Este necesitatea în primul rând de a avea o corelare expresă cu partea specială a Codului penal și să fie încriminată fapta și calificată ca astfel ca sancțiunea de component de judecată de gen să poată poată fi probată. E timpul să ne așezăm la masă toți, instanțele, procurorii să găsim o soluție. Este clar că ceva nu funcționează."
Violența în familie se încadrează juridic în articolul 201 Cod penal. Dacă intenția făptuitorului este însă de ucide o persoană, acesta va fi cercetat în baza articolului 145 fiind învinuit de omor săvârșit cu bună-știință, care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau detenție pe viață.
VIOLINA MORARU, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale: "Pentru varianta tip a infracțiunii de violență în familie, acesta prevede o pedeapsă cu munca neremunerată în folosul comunității până la 180 de ore sau cu închisoare până la patru ani. Pentru variantele agravante, legea prevede pedepse până la 6-12-15 de închisoare, în funcție de gravitatea faptei."
Avocatul Dorin Podlisnic atrage atenția că măsurile de protecție a victimelor sunt întârziate, iar uneori nu au vreun efect. De multe ori, ordinul de protecție nu oprește agresorul să-și realizeze intenția.
DORIN PODLISNIC, avocat: "Noi pe hârtie avem, în practică e la nivelul zero.Forța coercitivă a statului trebuie să se implice aici până la pedepse cu detenție pe viață.Trebuie modificată legislația ca ei să fie plasați în izolator, nu să fie scoși din casă. Noi avem zece măsuri, dar câte din acele zece sunt în stare să protejeze efectiv în momentul în care o victimă este abuzată? Asta se întâmplă doar după ce instanța de judecată decide în 24 de ore să-i pui brățară la picior."
Centrul „La Strada” a recepționat anul trecut peste 2500 de apeluri din partea femeilor care au cerut ajutor, cu peste 20 la sută mai mult comparativ cu anul 2024.
DANIELA DABIJA, managerul Telefonului de încredere pentru femei și fete, „La Strada”: "Ultima lună avem o creștere de 300%, comparativ cu perioadele anterioare. Atunci când ele apelează, ele pot primi consiliere psihologică, sprijin juridic primar. În caz de criză ele pot să referite spre centre de plasament, spre locuri sigure."
Victimele violenței pot suna la numărul de Încredere pentru Femei și Fete 0-8008-8008. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, anul trecut au fost înregistrate 25 de decese provocate de violența în familie, iar în 2024 - 33. Anul trecut au fost înregistrate 1336 de infracțiuni în cadrul relațiilor familiale, dintre care 14 cauze penale pentru „Omor intenționat” și 13 cauze „Tentativa de omor intenționat”.
