Mii de oameni, disperaţi să fugă din ţară, au continuat să se înghesuie la aeroport, a declarat vineri un oficial NATO pentru Reuters, sub rezerva anonimatului.

Talibanii au îndemnat la unitate înainte de rugăciunile de vineri, primele de când au preluat puterea, făcând apel la imami să convingă oamenii să nu să părăsească Afganistanul, în timp ce la aeroport au avut loc scene haotice, proteste şi rapoarte de violenţă.

Un martor a declarat pentru Reuters că mai multe persoane au fost ucise joi în oraşul Asadabad, în estul ţării, când militanţii talibani au tras asupra unei mulţimi care îşi demonstrau loialitatea faţă de republica afgană învinsă, în timp ce talibanii se pregătesc să înfiinţeze un emirat guvernat de legi islamice stricte.

Kabulul a fost în mare parte calm, cu excepţia aeroportului şi a împrejurimilor acestuia, unde oficiali NATO şi talibani au declarat 12 persoane au fost ucise începând de duminică. Consilierul pe probleme de securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că, pe fondul evacuării, Statele Unite "analizează potenţialul unui atac terorist" din partea unei grupări precum Stat Islamic.

Criticile la adresa NATO şi a altor puteri occidentale sunt din ce în ce mai puternice, pe măsură ce imaginile de haos şi disperare circulă în întreaga lume. Joi, miniştrii de externe din G7 au făcut apel la o acţiune internaţională comună pentru a preveni agravarea crizei.

Potrivit unui raport al unui grup norvegian de informaţii, talibanii au început să aresteze afgani care se află pe o listă neagră a persoanelor care au legătură cu fostul guvern afgan sau cu forţele conduse de Statele Unite care l-au sprijinit. Plângerile unor jurnalişti afgani au pus sub semnul întrebării asigurările că mass-media independente vor fi permise.

Talibanii, acum la putere la Kabul, susţin că vor renunţa la producţia de heroină care a explodat în ultimii ani în Afganistan şi a contribuit substanţial la finanţarea lor, dar experţii susţin că aceste promisiuni sunt dificil de respectat, relatează AFP. Analiştii consideră că retorica anti-heroină, ca şi promisiunile similare de a respecta drepturile omului şi libertatea media, se înscriu în cadrul eforturilor depuse de aceşti noi lideri de a se prezenta într-o lumină mai moderată şi de a obţine susţinerea comunităţii internaţionale.

Marea majoritate a opiului şi a heroinei consumate în lume provine din Afganistan, unde talibanii controlează zonele de producţie şi export. Potrivit AFP, talibanii au taxat şi comercializat opiu pe durata întregii lor insurecţii de 20 de ani. Apelul la ajutor internaţional le-ar putea părea ironic celor din coaliţia de forţe a NATO, din ONG-uri sau agenţii ONU care au încercat fără succes să întrerupă dependenţa Afganistanului de această cultură timp de zece ani. Anchetele au arătat că agricultorii din zonele controlate de talibani erau supuşi adesea presiunilor din partea liderilor războinici şi a combatanţilor locali pentru a planta mac.

În consecinţă, ţara deţine un cvasimonopol asupra opiului şi heroinei, reprezentând 80 până la 90% din producţia mondială, potrivit ONU. Nu este pentru prima dată când grupul fundamentalist jură să interzică drogurile. Producţia a fost interzisă şi în 2000, anul care a precedat răsturnarea talibanilor de către forţele conduse de Statele Unite ale Americii, scrie AGERPRES