Un proiect care a stârnit replici în Parlament a fost cel cu privire la modificarea Legii Procuraturii, votat în luna august. Documentul prevede evaluarea activității procurorului general, o dată pe an, și posibilitățile de demitere a acestuia. Atunci, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a cerut excluderea proiectului din ordinea de zi până la avizarea acestuia de către instituțiile internaționale. Propunerea a fost însă, respinsă. Nici Partidul Șor nu a susținut noile modificări.

VASILE BOLEA: "Actualmente se propune ca această evaluare să se facă la propunerea a cel puțin trei din 15 membri ai CSP-ului și să fie făcută anual. Or, dacă noi în fiecare an vom supune acestui test procurorul general, eu cred că mare activitate dumnealui nu va face. Și va fi, în acest sens, hărțuit, dacă vreți."

SERGIU LITVINENCO: "Nu este vorba de evaluare anuală. Este vorba de o evaluare care nu poate avea loc mai des decât o dată în an. Acum legat de propunerea domnului Bolea cu privire la numărul membrilor CSP care pot depune sesizare, eu sunt de acord să fie o treime. Adică, în loc de trei, să fie patru."

Vasile Bolea a avut obiecții și în ceea ce privește tipurile de calificative în aprecierea activității procurorului general.

VASILE BOLEA: "Dar unde-i calificativul ”satisfăcător”?.. Adică poate să fie ”bine”, ”excelent” și ”nesatisfăcător”... Dar ”satisfăcător”?"

OLESEA STAMATE: "Cel mai important argument este faptul că activitatea procurorului general, de principiu, nu poate fi acceptată ca fiind ”satisfăcătoare”. Deci, un procuror general trebuie să aibă o activitate fie ”bună”, fie ”excelentă”, fie ”nesatisfăcătoare”. Dacă Dumneavoastră vă doriți să continuați să plătiți salariu unui procuror general care are o activitate ”satisfăcătoare”, eu vă doresc succes."

Ulterior, experții Comisiei de la Veneția au criticat modul rapid în care au fost adoptate aceste modificări, în lipsa consultărilor publice, a opiniilor instituțiilor relevante, precum și a societății civile.

În ceea ce privește gestionarea crizei pandemice, deputații au votat mai multe proiecte, care, spun ei, au scopul de a motiva oamenii să se imunizeze. De exemplu, lucrătorii medicali nevaccinați au fost lipsiți de indemnizațiile unice oferite în cazul în care se infectau la locul de muncă.

MARINA TAUBER, deputat Partidul Șor: "Se creează impresia că acest proiect este ca o bâtă financiară. Niciun cetățean nu trebuie să aibă frică ori teamă. Să-i convingem, dar nu să-i impunem."

ALA NEMERENCO, ministrul Sănătății: "Atunci când noi vorbim de medici noi nu putem să-i convingem pe cei care au venit cu o diplomă luată într-o universitate sau colegiu de medicină și cunoaște cel mai bine dintre noi toți ce înseamnă vaccinarea."

Un alt proiect votat anul trecut de Parlament este cel, care prevede revenirea sub control parlamentar a companiei ”Teleradio-Moldova”, unde a fost și până în anul 2019. Documentul a stârnit îngrijorări în rândul societății civile dar și a deputaților din opoziție.

ADELA RĂILEANU, deputat BCS: "-În Acordul de Asociere RM-UE este art.131 care prevede independența mass-media. Vă asigur că noțiunea de independență din acest articol nu este sinonimă cu noțiunea de control parlamentar. Votul pentru Legea 283 vă asigur că va fi unul pentru cenzură, va fi un vot împotriva jurnaliștilor de la Teleradio-Moldova. -Vă rugăm să nu speculați. -Și va fi un pas spre un regim cu apucături de dictatură. Din acest motiv fracțiunea noastră nu va participa la votarea acestui proiect de lege."

LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, deputat PAS: "Putem doar să ne exprimăm regretul. Dumneavoastră nici la comisie nu ați vrut să participați, dar ar fi fost cazul, totuși, să puneți umărul ca să avem o responsabilizare maximă în aceste două instituții."

O altă prevedere se referă la Consiliul Audiovizualului, ai cărui membri pot fi demiși în cazul unei aprecieri negative a Parlamentului asupra raportului anual de activitate a acestei instituții.

ALA URSU-ANTOCI, președinte CA: "Noi ce, suntem animale de la circ pentru a fi dresați? Se atentează foarte grav la mass-media din Republica Moldova, la independența mass-mediei. Se instaurează un control politic asupra unicii instituții de reglementare și a unicului furnizor național de servicii media."

A stârnit critici în spațiul public și un amendament la Politica bugetar-fiscală pentru 2022 ce prevedea dublarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională. Documentul semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, prevedea majorarea salariilor judecătorilor CC de la 44 de mii de lei - la aproape 82 de mii. Acesta însă nu a primit aviz pozitiv de la Guvern, iar președintele Maia Sandu l-a trimis spre reexaminare în Parlament.

PETRU BURDUJA, deputat BCS: "Care va fi în cele din urmă pentru anul viitor salariul unui judecător de la Curtea Constituțională? Pentru că după calculele noastre e plus 15 mii de lei la ceea ce este."

DUMITRU ALAIBA, deputat PAS: "După calculele dumneavoastră sunt plus 15 mii, în realitate este ceva mai puțin. Este adevărat că o creștere parțială a fost menținută conform altui amendament."

VASILE BOLEA, deputat BCS: "Dacă domnul Alaiba nu vrea să facă o simplă matematică, la 44 de mii care astăzi este salariul judecătorului Curții Constituționale, dacă mai adăugăm 15, aproximativ vor fi 59 de mii."

DUMITRU ALAIBA, deputat PAS: "Aproximativ nu sunteți prea departe de adevăr, dar asta tare aproximativ. Mie nu-mi place să mă joc cu aproximările."

VASILE BOLEA, deputat BCS: "Ca să fim mai exacți, acum prin revotarea acestui proiect ați majorat salariile membrilor Curții Constituționale cu 34 de procente."

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "E mai bine să-i plătească statul, decât culiocarii și bandiții."

Majoritatea parlamentară a votat-o pe Natalia Moloșag în funcția de Avocat al Poporului, pentru un mandat de șapte ani. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat cu votul a 57 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Natalia Moloşag este avocat din 2006, iar printre clienții săi s-a numărat și actualul președinte, Maia Sandu, în campania prezidențială din toamna anului trecut.

VASILE BOLEA, deputat al BCS: "Doamna Moloșag, în presă se vehiculează și noi cunoaștem că, în calitate de avocat, ați reprezentat-o în instanța de judecată pe doamna președinte Maia Sandu. De asemenea, alți colegi spun că sunteți rudă, cumătră, cu actualul secretar de stat la Ministerul Justiției. Vă rog mult să specificați până la urmă dacă mai sunteți în relații de rudenie cu cineva de aici din Parlament."

NATALIA MOLOȘAG, candidat la funcția de ombudsman: "Eu am fost avocatul nu a președintelui Republicii Moldova, dar a concurentului electoral Maia Sandu. Ceea ce ține de rudenie. Nu mă aflu în nicio calitate de rudenie nici cu secretara de stat a Ministerului Justiției și nici cu nimeni din această sală, cu nimeni dintre deputați sau alți funcționari."

Ulterior, tot parlamentul a demis-o pe Moloșag, după ce ea a recunoscut că asistentul ei, Dumitru Godorog, a fost condamnat pentru proxenetism, dar a decis să-i dea o şansă de integrare în societate. Ea a mai precizat că nu a comis nicio ilegalitate şi bărbatul a cumulat mai multe funcţii în cadrul Oficiului Avocatului Poporului, printre care cea de fost şofer, pază de corp şi chiar electrician şi muncitor în domeniul construcţiilor. Toate acestea le-ar fi făcut gratuit.