La doar 12 ani, Amy Bivol și-a găsit mediul în care se simte cel mai bine - în arenă, lângă caii de curse
Social 14 noiembrie 2025, 20:00 | 2056

La doar 12 ani, Amy Bivol și-a găsit mediul în care se simte cel mai bine - în arenă, lângă caii de curse. În timp ce alți copii își petrec timpul cu telefoane sau jocuri, Amy merge la hipism. Copila spune că de când a descoperit acest gen de sport, nimic nu o face să se simtă mai liberă. Părinții credeau ca fata va renunța la pasiune după primele dezamăgiri, însă nu a fost să fie. Amy visează să ajungă pe arenele internaționale.

Amy Bivol visează să ajungă într-o bună zi la Londra, unde se desfășoară unele dintre cele mai mari competiții de hipism din lume.

AMY BIVOL, călăreață: "De când am aflat de cai, îi iubesc și mereu îmi doream să am unul. Îmi place să călăresc, mă simt de parcă... sunt eu. Mă simt liberă. Iubesc caii foarte mult și mai ales pe Las Vegas. El este iubirea mea. Am scopuri mărețe. Visul meu e să ajung în Londra și să călăresc acolo. Acolo sunt niște competiții extrem de mari. Toți cei mai buni cai sunt acolo și eu tot aș vrea să ajung acolo."

Tânăra recunoaște că, uneori, stresul ei se transmite și calului. De aceea, încearcă să rămână calmă în arenă. Amy ne-a povestit despre prima ei experiență la competiția la care a luat locul trei, dar și ce obstacole a întâmpinat.

AMY BIVOL, călăreață: "Nu trebuie să-ți fie frică pentru că calul simte dacă ești stresat sau calm. Eu am avut mai multe situații când eram stresată și nu puteam să călăresc normal. Trebuia să mă calmez și atunci mergea tot bine. Când am mers în arenă eram un pic stresată și calul m-a simțit. Aveam foarte mari emoții, dar într-un final a fost totul bine."

Părinții nu a luat în serios pasiunea fetei, crezând că acesta va ceda după primul antrenament. Amy, însă, nu a cedat în fața greutăților.

MARIA MEREACRE, mama: "De mică voia cai, să călărească. O duceam și călărea ponei, cumpăram tot felul de căluț, minimax era și privea toate desenele animate cu ponei care erau. Zic, să facă vreo lecție, două să vadă că-i greu și o dor mușchii, și o să renunțe. N-a renunțat, iată e destul de pasionată în continuare. Visul ei e să aibă horse club, nu știu cum e în română. Ea toți banii pe care îi are de la zi de naștere, de undeva, îi pune acolo în pușculiță, pentru calul ei pe care vrea să-l cumpere."

Antrenoarea zice că discipola ei este foarte insistență și că va deveni vestită, dacă va depune mult efort. Toate sunt posibile, însă problema constă în faptul că hipismul are prea puțină perspectivă în Republica Moldova. Tatiana Argint zice că acest gen de sport este tot mai puțin solicitat și, în consecință, lipsit de promovare.

TATIANA ARGINT, antrenoare: "Indiferent de faptul că relativ rar se antrenează, a evoluat bine la prima sa competiție. A dat dovadă de încredere în sine, avea destul de mare dorință. Mai pe scurt, este un copil minunat. Este încăpățânată, insistentă, dar pentru hipism asta este foarte bine. În principiu, cândva hipismul era dezvoltat foarte bine. Școlile și cluburile se străduie, dar acum noi nu avem șanse de dezvoltare. La nivelul Republicii Moldova se desfășoară anual două competiții - campionatul orășenesc și campionatul republicii. Sunt participanți, dar nu sunt așa de mulți ca înainte. Tendința nu este în creștere. Mai degrabă așa, stagnează."

Cu doar două competiții naționale pe an și puține centre de antrenament, hipismul nu traversează cea mai bună perioadă. Totuși, pasiunea tinerilor ca Amy Bivol arată că sportul încă are viitor.

Opinia ta contează. Comentează!