DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: "Curtea a observat că proiectele inițiale ale acestor legi aveau un al obiect decât amendamentele depuse în a doua lectură, prin care s-a propus modificarea Legii amnistiei. Curtea a reținut că Constituția permite deputaților să formuleze amendamente, cu condiția ca acestea să aibă o legătură indispensabilă cu obiectul proiectelor de Legi. În cazul Legilor 247 și 316, această legătură lipsea și din acest motiv, Curtea a reținut că prevederile care modifică Legea amnistiei contravin articolului 74 alineatul 1 din Constituție."

Potrivit Domnicăi Manole, din perspectiva Curții Europene, atunci când sunt comise încălcări grave ale drepturilor omului, este esențial ca legea să fie aplicat în așa fel, încât drepturile cetățenilor să fie garantate în mod real și efectiv, nu doar pe hârtie sau în teorie. ”Legislația trebuie să fie însoțită de măsuri concrete care să demonstreze că autoritățile nu sunt gata să tolereze impunitatea infracțiunilor”, a mai adăugat președintele Înaltei Curți.

DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: "Atât prin adoptarea textului de bază a articolului 7, aliniat.1, litera (d) din Legea cu privire la amnistie, cât și prin modificările acestuia operate pe parcursul anului 2022, Parlamentul nu a ținut cont de obligațiile pozitive ale statului care decurg din art. 24 din Constituție privind protecția drepturilor victimelor. Prin această hotărâre Curtea își reafirmă rolul de garant al supremației Constituției și al protecției drepturilor fundamentale."

În cadrul examinării, adjunctul procurorului general, Sergiu Brigai, a subliniat că versiunea inițială a legii impunea o condiție clară și riguroasă: persoanele condamnate pe viață puteau solicita reducerea pedepsei doar dacă un expert psiholog judiciar stabilea că nu prezintă risc de recidivă. Ulterior, această cerință a fost înlocuită cu o formulare mai permisivă, care accepta și un risc mediu sau redus – aceeași evaluare aplicabilă altor categorii de deținuți.

SERGIU BRIGAI, adjunctul procurorului general: "Prin eliminarea condiției esențiale a lipsei riscului de recidivă pentru deținuții pe viață, s-a creat o vulnerabilitate la adresa siguranței publice, contrară obligațiilor pozitive ale statului.'

Decizia vine pe fondul unui val de critici din spațiul public, după ce au apărut informații privind eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață, inclusiv a liderului criminal Alexandru Sinigur, cunoscut drept „Синий”, care ulterior a fost reținut într-un alt dosar penal. Ministerul Justiției a confirmat că nouă persoane au beneficiat de comutarea pedepsei, existând suspiciuni legate de posibile abuzuri sau aplicări incorecte ale legii. Între timp, Parlamentul a adoptat o modificare legislativă ce interzice reducerea termenului de detenție pentru persoanele cărora li s-a comutat pedeapsa pe viață la 30 de ani.