Integrarea europeană nu înseamnă renunțarea la cine suntem, ci consolidarea a ceea ce avem mai de preț — credința, tradiția și cultura.

Tradițiile nu dispar atunci când se deschid granițele — dimpotrivă, ele devin mai cunoscute. În multe sate, meșterii populari, profesorii și artiștii duc mai departe patrimoniul local, sprijiniți inclusiv prin programe europene dedicate culturii.

Iar cultura nu poate exista fără valori morale și spirituale. În fața mesajelor false despre „Occidentul care distruge credința”, tot mai mulți preoți vorbesc deschis despre adevăr.

Valorile creștine – pacea, solidaritatea, ajutorul reciproc – sunt, de fapt, și valori europene.

Identitatea culturală a Republicii Moldova s-a format urmare a multiple influențe istorice. Scriitorii și artiștii de astăzi continuă această moștenire într-o lume conectată și liberă.

„Pentru scriitori, Uniunea Europeană este o șansă la dezvoltare”, afirmă scriitoarea Maria Pilchin.

Integrarea europeană nu se rezumă doar la economie sau politică, ci înseamnă și investiții în educație, cultură și oameni. Prin programe precum Erasmus+, mii de elevi, profesori și tineri din Republica Moldova au avut ocazia să studieze, să preia bune practici și să aducă acasă experiențe europene. Programul nu uniformizează sistemele de învățământ, ci le conectează, oferind șansa dezvoltării și cooperării internaționale.

Prin astfel de colaborări, Republica Moldova nu își pierde identitatea, ci devine parte activă a unei comunități care încurajează cunoașterea, performanța și respectul pentru valorile fiecărei țări.

Și alte state europene au demonstrat că integrarea nu șterge identitatea, ci o întărește. În Grecia, credința ortodoxă este, în continuare, un element important al vieții publice și al educației, iar multe mănăstiri bizantine au fost restaurate cu fonduri europene. În Irlanda, limba irlandeză a renăscut datorită sprijinului blocului comunitar pentru educație și media, devenind astăzi una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. În România, proiectele europene au ajutat la restaurarea bisericilor de lemn din Maramureș și la promovarea meșteșugurilor tradiționale, păstrând vie moștenirea culturală. Iar în țările baltice – Letonia, Lituania și Estonia – sprijinul european a contribuit la protejarea limbilor minoritare și la promovarea tradițiilor locale. Aceste exemple arată că Europa nu cere popoarelor să renunțe la cine sunt, ci le ajută să-și ducă identitatea mai departe, cu mândrie. Republica Moldova își poate păstra credința, tradițiile și valorile — în timp ce merge înainte, împreună cu Europa.