Reforma a fost inițiată acum patru ani. Conducerea de atunci a Ministerului Sănătății le-a cerut producătorilor să înregistreze la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale preparatele precum iodul și alte antiseptice. Până în 2022, acestea erau comercializate ca suplimente alimentare, cosmetice sau biocide, în baza autorizațiilor emise de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Ministerul Sănătății, condus de Ala Nemerenco, a dorit să facă o armonizare a pieței farmaceutice cu standardele europene. De curând, Guvernul Munteanu a inițiat un proces care tinde să compromită proaspăta reformă. Noua conducere a Ministerului Sănătății a creat un grup de lucru pentru o nouă clasificare a preparatelor farmaceutice. Printre produsele calificate drept medicamente, noua listă include numai peroxidul de hidrogen medicament, deși unul dintre producătorii autohtoni are înregistrate mai multe denumiri. Acum, acestea sunt catalogate drept suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse cosmetice sau biocide.

LUDMILA CEBOTARI-BUCARCIUC, reprezentantă companie farmaceutică: "Situația actuală se apropie de absurd, întrucât acțiunile autorităților sunt complet opuse celor întreprinse până acum. Nu este clar din care motiv, imediat după ce compania noastră a fost singura care a respectat cerințele autorităților în ceea ce privește fabricarea acestor produse și a investit sume uriașe de bani în îndeplinirea acestor cerințe, inclusiv prin reutilarea întreprinderii, investiții în tehnologie și specialiști, ar trebui să se schimbe politica statului în detrimentul sănătății oamenilor."

Într-o situație similară se află și alte companii farmaceutice.

ȘTEFAN DUMBRAVĂ, reprezentant companie farmaceutică: "Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale propune unele schimbări, dar de zis e ușor - e mai greu de făcut. De fapt, din cauza la toate „reformele astea”, cum le ziceți, noi trebuie să trimitem oamenii în concediu, să nu lucrăm, iar la întrebări nimeni nu ne răspunde."

Paradoxal este că și listele de anul trecut, prin care produsele „borderline” erau recunoscute drept medicamente, cât și cea nouă, care arată contrariul, au fost întocmite de aceeași persoană - șefa Direcției Generale Autorizare Medicamente, Antonina Druc. Întrebată de Jurnal.md de ce a intervenit această schimbare, funcționara a refuzat să răspundă. La rândul său, președinte al Asociației Farmaciștilor din Republica Moldova, Ion Zgârcu, a explicat că grupul de lucru a fost creat nu pentru a schimba situația, ci pentru a găsi o soluție pentru această problemă.

ION ZGÎRCU, președinte al Asociației Farmaciștilor din Republica Moldova: "Unele produse despre care se discută au aceeași componență, dar sunt înregistrate și ca medicamente, și ca suplimente alimentare, ceea ce nu este corect. Grupul de lucru a fost făcut pentru a corecta această breșă, dar nu pentru a schimba sau a interzice ceva."

Mai multe detalii despre mișcările tectonice și interesele din acest domeniu găsiți în investigația Jurnal.md - „Concurență neloială pe piața farmaceutică”.