Discursul de ură în context electoral
Din iulie și până în prezent, experții Promo-LEX au identificat peste 160 de cazuri de discurs de ură. Totodată mai mulți politicieni mizează pe manipularea emoțiilor negative pentru a influența electoratul. Subiectul a fost analizat pe larg în cadrul unei ediții speciale difuzate de Jurnal TV.
MIHAI MOGÂLDEA, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene: „În ultimii ani există încercări vizibile a unor politicieni, în special a celor finanțați din Federația Rusă de a decredibiliza în general tot procesul electoral și alegerile. Aș spune că este doar o încercare de a-și consolida puterea, iar asta face ca oamenii să privească această perioadă și în general tot ce înseamnă competiție electorală cu o anumită rezervă.”
Mihai Mogâldea a precizat că sunt mulți politicieni care mizează pe sensibilizarea publicului prin emoții negative.
MIHAI MOGÂLDEA, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene: „Pe emoții care țin de ură, dezgust, dezamăgire, supărare, pe alți concurenți electorali. Cu alte cuvinte, „Nu sunt eu cel mai bun, dar uitați-vă cât de proști, slabi, sunt ceilalți. Cât de nepregătiți, neprofesioniști, sunt acei oameni. Pe de o parte, iar pe altă parte uitați-vă cât de puțin respectă ei valorile, pe care cică le împărtășim noi ca societate”.
Din luna iulie, timp de trei luni, Promo-LEX monitorizează cazurile de discurs de ură.
IRINA COROBCENCO, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, Promo-LEX: „În prima lună de zile în procesul de monitorizare noi am identificat 163 de cazuri care au avut loc în context electoral, ele au fost mai multe, peste 200. Aceste 163 de cazuri înseamnă aproximativ 54 la sută din numărul total de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte forme de intoleranță, pe care noi le-am identificat în alegerile Parlamentare din 2021. Într-adevăr evoluția este una negativă.”
Deocamdată, nu putem afirma că procesul electoral este echitabil, a declarat Natalia Covrig, directorul executiv a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
NATALIA COVRIG, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare: „De-a lungul anilor femeile au fost mai puțin acceptate și mai puțin prezente în sfera politică în procesul decizional. Cu atât mai mult acest fenomen se observă atunci când vorbim de grupuri care sunt frecvent marginalizate. Partea bună a lucrului este că aceste fenomene se îmbunătățesc, iau amploare mai pozitivă în ultimii ani și acest lucru în mare parte se datorează faptului că au fost introduse modificări legislative, a fost ajustat cadrul normativ, astfel încât să fie asigurată egalitatea de șanse în procesul electoral.”
Mâine, de la ora 20:00, la ediția specială de la Jurnal TV, vom discuta despre influența clericilor în campanie, utilizarea bisericii în scop politic și alte practici care pot afecta corectitudinea scrutinului din 28 septembrie.








