În 2018, Vladimir Plahotniuc părea de neatins - dirija guvernul, controla justiția și televiziunile
Politic 5 septembrie 2025, 20:58 | 727

În 2018, Vladimir Plahotniuc părea de neatins. Dirija guvernul, controla justiția și televiziunile. Folosea instituțiile statului după bunul plac. A exploatat justiția ca să anuleze alegeri, serviciile secrete - să expulzeze profesori, iar Curtea Constituțională - să forțeze scenarii politice. Dar într-un singur an, imperiul său s-a clătinat sub presiunea străzii, a opoziției unite și a partenerilor externi. În iunie 2019, el a fugit din Republica Moldova, lăsând în urmă corupție, instituții captive și o epocă încheiată brusc. Anii 2018–2019 rămân perioada în care Plahotniuc a trecut de la apogeu la prăbușire.

La începutul lui 2018, Vladimir Plahotniuc era supranumit de presă „păpușarul”, pentru controlul pe care îl exercita asupra guvernului și instituțiilor statului. În perioada ianuarie-iunie a acelui an, el și-a întărit imaginea prin programe cu impact electoral. Finanțate de guvernul controlat de PD, acestea au fost prezentate ca dovezi ale preocupării sale față de cetățeni.

(13.02.2018)

VLADIMIR PLAHOTNIUC, lider al PD: "În primul rând mă voi referi la proiectul „Prima Casă”, o inițiativă care este în faza finală de elaborare și din luna viitoare acest proiect va deveni funcțional. Din ce am văzut din sondajele de opinie, dar și din ceea ce ne transmit cetățenii din teritoriu, este o inițiativă mult așteptată de ei."

În vara lui 2018, în Republica Moldova are loc un precedent în Europa - instanțele au fost folosite pentru a anula rezultatul alegerilor locale din Chișinău! S-a demonstrat cum justiția poate fi subordonată politic și transformată într-un instrument al puterii. Totul, pentru a înlătura o persoană incomodă sistemului. Este vorba despre Andrei Năstase, care a câștigat pe 3 iunie 2018 alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului.

(19.07.2018)

ANDREI NĂSTASE, fost primar ales la municipiului Chișinău: "Plahotniuc este cel care a comandat această hotărâre. Oameni buni, haideți să încetăm a mai crede că are vreo influență Ceban, Dodon, Șor, tot felul de indivizi care ne-au prădat dea lungul timpului Republica Moldova și pe noi. În această țară există un individ care se teme să-și piardă libertatea și averile ilegal dobândite."

Decizia a fost menținută de Curtea de Apel și de Curtea Supremă. Invalidarea a declanșat proteste masive la Chișinău. Mii de oameni au acuzat regimul PD și pe Vlad Plahotniuc de orchestrarea hotărârii.

Partenerii externi au reacționat imediat: Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat anularea scrutinului. Bruxelles-ul a suspendat asistența macro-financiară pentru Republica Moldova, condiționând reluarea sprijinului de respectarea democrației și a statului de drept. În lunile de vară, nemulțumirea față de regimul PD s-a amplificat. Seria de manifestații stradale a culminat cu un mare miting pe 26 august 2018, în centrul Chișinăului.

Septembrie 2018 aduce un nou scandal major pentru regimul Plahotniuc. Pe 6 septembrie, șapte cetățeni turci, profesori ai liceelor private din Chișinău, au fost reținuți de SIS și expulzați de urgență în Turcia, fără acuzații clare și fără respectarea procedurilor legale.

(08.09.2018)

ANDRIAN CANDU, președinte al Parlamentului: "Unele persoane care sunt în legătură cu Liceul Orizont și aceste dosare sunt încă din anii 1997-1998. Nu are nicio legătură cu cine este astăzi la guvernare în Republica Moldova sau în Turcia, sau care sunt conflictele între Gulen și Erdogan. Dosarele sunt de o perioadă mai mare de timp."

Anchetele ulterioare au arătat că operațiunea de expulzare a fost coordonată de Vasile Botnari, directorul SIS și apropiat al lui Plahotniuc. Observatorii au catalogat-o drept o concesie făcută de oligarh președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, în schimbul sprijinului politic. Suspiciunile s-au întărit în octombrie 2018, când Erdoğan a venit la Chișinău și s-a întâlnit cu Plahotniuc.

Cinci luni mai târziu, pe 24 februarie 2019, Republica Moldova se pomenește într-un moment de cotitură. Alegerile parlamentare - un test decisiv. Scrutinul s-a desfășurat în premieră pe sistemul mixt, impus de PD în ciuda recomandărilor europene. Partidul Democrat a intrat în cursă cu toate resursele. Formațiunea controla și televiziunile, și administrația locală.

(25.01.2019)

VLADIMIR PLAHOTNIUC, lider PD: "În următoarea guvernare care va fi, vă asigur că Partidul Democrat va depune tot efortul cum a făcut-o și până acum, ca să lucreze pentru oameni. Au recunoscut toți - guvernarea partidului nostru din 2016, în doar trei ani, a făcut ceea ce nu au făcut toate guvernările până acum."

De cealaltă parte, blocul ACUM a făcut campanie pe mesajul „anti-oligarhie”, promițând eliberarea instituțiilor statului. Rezultatele au desenat un Parlament fragmentat. PD a obținut 30 de mandate, dar împreună cu Partidul Șor și câțiva independenți loiali a adunat în jur de 40. Socialiștii lui Igor Dodon au devenit cel mai mare grup parlamentar, cu 35 de mandate, iar ACUM a intrat cu 26. Niciunul nu putea guverna singur. Totuși, rezultatul a fost validat și a deschis o perioadă de negocieri tensionate.

Deși oficial era doar deputat, Plahotniuc conducea din umbră strategia PDM: să rămână la putere cu orice preț – fie prin atragerea socialiștilor, fie prin forțarea de anticipate. Blocul ACUM a respins orice alianță cu „partidul oligarhului”. Socialiștii oscilau între cele două tabere, iar Plahotniuc era dispus să le ofere chiar și funcția de premier. Însă condiția pusă de Moscova – federalizarea țării – era inacceptabilă pentru oligarh, care știa că i-ar distruge imaginea externă.

(02.04.2019)

VLADIMIR PLAHOTNIUC, lider PD: "Noi împreună cu colegii am ascultat și poziția PSRM și am constatat că în ceea ce privește unele momente sociale avem viziuni asemănătoare, comune, dar am găsit și divergențe în anumite zone, în special ceea ce privește dimensiunea politică."

Termenul pentru formarea unui guvern era calculat la 90 de zile de la validarea Parlamentului și urma să expire la început de iunie. Plahotniuc miza pe anticipatele care i-ar fi oferit încă o șansă de a-și păstra controlul. Până la sfârșitul lunii mai, negocierile eșuaseră. Pe 7 iunie, Curtea Constituțională, dominată de oameni loiali PD, a decis că termenul a expirat și a „ordonat” președintelui dizolvarea Parlamentului.

(08.06.2019)

IGOR DODON, președinte al Republicii Moldova: "Democrații pregătesc mai multe acțiuni. Eu știu că ei montează mai multe filmulețe. Eu am avut mesaje foarte clare ca să nu semnez azi nici prim-ministrul și să semnez urgent dizolvarea Parlamentului. Stimați cetățeni, eu nu voi ceda."

În ciuda deciziilor Curții Constituționale controlate de PDM, pe 8 iunie 2019 socialiștii și deputații ACUM s-au adunat în Parlament și au format o nouă majoritate. Cu 61 de voturi, Zinaida Greceanîi a fost aleasă președinte al legislativului, iar Maia Sandu - desemnată premier și învestită în fruntea guvernului. A fost începutul sfârșitului pentru regimul Plahotniuc. A doua zi, oligarhul a încercat să contraatace, apărând în public la un miting al PD.

De pe scenă, înconjurat de bodyguarzi și aliați, Plahotniuc a lansat acuzații dure.

(09.06.2019)

VLADIMIR PLAHOTNIUC, șef al PD: "Dodon cu socialiștii și cu cei din Blocul ACUM au capturat Parlamentul și votează ce le dă prin cap. Acum ne așteptăm să voteze în disperare ceea ce dorește Dodon. Să voteze federalizarea țării."

Cheia deznodământului a venit din exterior. Comunitatea internațională s-a aliniat în sprijinul guvernului Maia Sandu, izolându-l pe Plahotniuc. Pe 14 iunie 2019, ambasadorul american Dereck J. Hogan i-a transmis direct că democrații trebuie să cedeze pașnic puterea. În aceeași după-amiază, Plahotniuc a înțeles că a pierdut sprijinul extern. PD a anunțat retragerea de la guvernare, iar seara, oligarhul a părăsit în grabă Republica Moldova cu un avion privat. Zece zile mai târziu, din exil, și-a dat demisia și din fruntea Partidului Democrat.

Opinia ta contează. Comentează!