Republica Moldova apare într-o listă neoficială a condițiilor stabilite de Rusia în timpul negocierilor de pace cu SUA și Ucraina
Republica Moldova apare într-o listă neoficială a condițiilor stabilite de Rusia în timpul negocierilor de pace cu SUA și Ucraina. Publicația rusă „Eho” notează, cu referire la surse anonime, că printre scenarii ar figura federalizarea țării noastre și organizarea unor referendumuri privind independența regiunii transnistrene și autonomiei găgăuze. Kremlinul nu a confirmat informațiile, însă reprezentanții săi insistă ca discuțiile despre pace să includă și viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a calificat drept sperietoare acest scenariu.
Unul dintre scenariile discutate la negocieri, potrivit publicației „Eho”, ar presupune transformarea Republicii Moldova într-o federație formată din trei subiecți, inclusiv regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Dacă Moldova ar adera la Uniunea Europeană, cele două regiuni ar urma să organizeze, potrivit aceleiași surse, referendumuri privind independența. În schimb, Rusia și-ar retrage trupele din stânga Nistrului, iar Republica Moldova ar urma să-și asume un statut de nealiniere militară. Nu există deocamdată o confirmare independentă că aceste propuneri ar reprezenta poziția oficială a Kremlinului sau că au fost acceptate de participanții la negocieri. Totuși, declarațiile făcute joi de consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, arată că Moscova încearcă să lege pacea din Ucraina de un acord mai larg privind securitatea europeană. Liderul de la Kremlin le-ar fi prezentat negociatorilor americani vechile cereri față de NATO și a anunțat că mai are propuneri noi. Ușakov nu a menționat însă Republica Moldova.
IURI UȘAKOV, consilierul președintelui Federației Ruse: “Președintele a amintit principalele elemente ale viziunii noastre privind o arhitectură de securitate indivizibilă, pe care am prezentat-o încă în 2021, sub forma proiectelor de acorduri cu Statele Unite și NATO. Principalele prevederi sunt neextinderea NATO, neamplasarea în apropierea frontierelor Rusiei a sistemelor de armament care ne amenință și revenirea la configurația forțelor alianței de la momentul semnării Actului fondator Rusia–NATO.”
Negocierile trilaterale pentru pace au fost reluate în această săptămână, la Abu Dhabi. Imediat după ele, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Vladimir Putin, la Moscova. La runda următoare ar urma să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene. Deocamdată, nu există informații potrivit cărora țara noastră ar figura în aceste discuții. Expertul în securitate, Andrei Curăraru, a amintit în acest context angajamentul asumat de Rusia încă în 1999 privind retragerea trupelor sale din raioanele de est ale țării noastre.
ANDREI CURĂRARU, expert în securitate: “Rusia și-ar retrage trupele din Transnistria, dacă Moldova acceptă să nu adere la blocuri militare. Păi, noi deja suntem neutri, din 1994, iar Rusia s-a angajat încă în 1999 să-și retragă armata. (...) Nu avem confirmarea că a fost acceptată sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei, dar simplul fapt că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să ne preocupe. Mai ales când despre viitorul Republicii Moldova se discută la o masă la care Republica Moldova nu stă.”
La rândul său, fostul premier Ion Sturza a declarat în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV că informația publicată de „Eho” trebuie tratată cu multă prudență, deoarece ar putea fi vorba despre testarea unor reacții publice.
ION STURZA, președintele Asociației pentru Politica Externă: “Nu e o glumă, este o „aruncare”, cum se spune în rusă, care nu este confirmată de agenții serioase pe care le urmărim noi. (...) Sunt confirmate doar niște lucruri generale despre construcția unei noi structuri de securitate în Europa. Este prea simplist ca să cădem pradă acestor informații. (...) Eu nu aș face panică din această informație. Aș plasa-o în zona războiului informațional și a testării opiniei publice.”
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a catalogat scenariul vehiculat de „Eho” drept sperietoare.
DUMITRU CIORICI, purtătorul de cuvânt al Guvernului: “Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova, pentru a ne împiedica. Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate.”
Am solicitat o reacție și de la Biroul Politici de Reintegrare, de la care am primit asigurări că va urma un răspuns. Amintim că ideea federalizării Republicii Moldova a fost vehiculată pe larg prin memorandumul Kozak, în 2003, și prevedea transformarea țării într-o federație asimetrică, formată din trei entități, inclusiv regiunea transnistreană și autonomia găgăuză.
