Curtea de Apel Chișinău: Comisia Electorală Centrală este obligată să dechisă 191 de secții de vot
Politic 17 iunie 2021, 19:29 | 1074

Curtea de Apel Chișinău a admis, astăzi, parțial, contestațiile mai multor partide față de decizia CEC vizând numărul secțiilor de votare pentru diaspora la alegerile parlamentare anticipate.

După o săptămână de ședințe judiciare, astăzi Curtea de Apel a obligat Comisia Electorală Centrală să-și modifice hotărârea și să aprobe deschiderea a cel puțin 190 de secții de votare în diaspora, așa cum a cerut anterior Ministerul de Externe. Dosarul privind secțiile de vot din străinătate a fost examinat timp de șapte zile la Curtea de Apel Chișinău. În această perioadă au fost peste 45 de ore de ședințe și nu mai puțin de zece cereri de recuzare depuse și soldate cu înlăturarea unui magistrat de la examinarea cauzei. Decizia CEC-ului a fost contestată de către nouă formațiuni politice.

Astfel, magistrații au dispus ca autoritatea electorală să deschidă cel puțin 191 de secții de votare, așa cum a propus anterior Ministerul de Externe. Decizia este însă cu drept de atac la Curtea Supremă de Justiție. Prezent la ședința Curții de Apel Chișinău, liderul uneia dintre formațiunile contestatare, Andrei Năstase, a declarat că victoria este a societății.

ANDREI NĂSTATE, președintele Platformei DA: "Faptul că instanța de judecată, fără a avea o opinie separată a unuia dintre judecători, a emis această hotărâre se datorează întâi de toate celor de acasă. Se datorează cetățenilor care s-au înregistrat într-un număr atât de mare în străinătate și, bineînțeles, apărătorilor de la Platforma DA."

La rândul său, avocatul blocului electoral ”Renato Usatîi”, Igor Pohilă, a declarat că această decizie putea fi luată mult mai devreme, însă, din cauza cererilor de recuzare depuse de Andrei Năstase contra unor judecători, ședința a durat 45 de ore.

IGOR POHILĂ, reprezentantul Blocului electoral ”Renato Usatîi”: "În rezultat, CEC are mai puțin timp de a crea aceste secții suplimentare de votare în străinătate, va fi limitat în timp și se poate întâmpla ca în ziua alegerilor parlamentare nu vor fi deschise toate secțiile de votare și asta deja poate pune în pericol validarea alegerilor parlamentare de către Curtea Constituțională."

Reprezentanții altor formațiuni politice, care au contestat hotărârea CEC, au declarat că sunt mulțumiți de rezultatul obținut, iar acest lucru poate însemna doar „un pas înainte spre o justiție curată”.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, reprezentantul PAS: "Acest lucru înseamnă că CEC-ul este obligat să ia în considerație hotărârea adoptată astăzi de către Curtea de Apel. Vom face cunoștință cu motivele și va trebui să-și modifice anexele în baza avizului Ministerului de Externe, așa încât secțiile de votare să fie deschise cu întrunirea cerințelor legale."

NADEJDA TARCIUC, reprezentantul PACE: "Considerăm ce este un moment istoric și glorios, pentru că cetățenii noștri trebuie să aibă posibilitate să voteze. Numărul de 190 de secții este unul bun, dar noi totuși am cerut deschiderea a 220 de secții, ceea ce le-ar permite mai multor moldoveni din diasporă să voteze, pentru că ei sunt cei care îi susțin pe cei de acasă."

PETRU DRUGUȚĂ, reprezentantul Partidului: ”Democrația Acasă”: "Politicul bate juridicul, iar acest lucru nu este normal, pentru că trebuie să fie invers - juridicul să bată politicul. Politicienii nu trebuie să influențeze hotărârile. Iar azi vedem că justiția a ajuns la locul ei."

Reprezentanții celorlalte partide contestatare ale hotărârii CEC nu au participat astăzi la ședința Curții de Apel. Decizia CEC privind deschiderea a 139 de secții de votare în diaspora, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău de mai mulți concurenți electorali, între care PAS, AUR, PUN, PACE, Platforma „DA”, Partidul „Democrația Acasă”, și blocul electoral „Renato Usatîi”. Asta deși responsabilii Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au propus deschiderea a 191 de secții de vot pentru diaspora. Hotărârea a stârnit critici, iar sub presiunea societății, CEC a decis să suplimenteze numărul secțiilor de votare din diaspora cu încă șapte unități, astfel numărul ajungând la 146 de secții. Numărul secțiilor de votare a fost suplinit pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au fost adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Italia , în localitatea Rimini. Dosarul CEC a fost examinat și amânat de câteva ori de magistrații Curții de Apel, iar acesta a ajuns chiar și pe masa judecătorilor Curții Constituționale. La scurt timp însă, a revenit la Curtea de Apel.

Opinia ta contează. Comentează!