Evenimentele recente, inclusiv violența excesivă a Jandarmeriei săptămâna trecută, împotriva protestatarilor anticorupție din București, provoacă îndoieli în rândul guvernelor din Europa de Vest și al UE privind statul de drept în România și independența instituțiilor sale democratice. Asemenea îndoieli se aplică și în Europa Centrală și de Est, în special în Ungaria și Polonia.

Preocuparea fundamentală este că, sub guvernului său condus de PSD, România se abate de la valorile UE pe care ar trebui să le promoveze în timp ce se pregătește să preia președinția rotativă de șase luni a blocului din ianuarie 2019.

Elitele României așteaptă cu nerăbdare această cinste: aceasta va fi prima președinție a națiunii, de când a intrat în UE în 2007. În plus, va fi inaugurată exact o lună după ce un alt moment național se simțea bine: Centenarul, la 1 decembrie 2018.

Deficiențele din domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției înseamnă că România, la fel ca Bulgaria, se află încă într-un mecanism special de monitorizare al UE, la aproape 12 ani de la aderare la bloc.

Miniștrii guvernului român resimt cu înverșunare această procedură. A fost o lovitură puternică în iulie, când Laura Codruta Kovesi, șeful agenției independente de combatere a corupției din România, a fost concediată. Ea a descris ca o campanie motivată politic pentru a neutraliza eforturile ei de a acuza corupția în locurile înalte.

Klaus Iohannis, președintele României, admirat în Europa Occidentală pentru curajul său de a se pronunța pentru statul de drept, nu a putut-o proteja pe doamna Kovesi, deoarece CCR a decis că nu are puterea de a preveni concedierea ei.

Din perspectiva UE, presiunea exercitată asupra doamnei Kovesi și a agenției anticorupție face parte dintr-un efort mai larg al guvernului de a proteja politicienii de rang înalt prin înmuierea codului penal al României și diminuarea sancțiunilor pentru corupție.

În această privință, figura centrală este Liviu Dragnea, liderul social-democraților, care nu deține nicio funcție ministerială, dar este puternicul din spatele guvernului. Dl Dragnea a fost găsit vinovat în luna iunie de abuz în serviciu și are o condamnare anterioară pentru fraudă electorală, dar neagă ambele acuzații.

Un rival ferm al domnului Iohannis, dl Dragnea pare hotărât să evite executarea pedepsei cu închisoarea, pentru că aproape sigur va fi sfârșitul ambițiilor sale politice.

Nici UE, nici dl Iohannis, nici Guvernul nu vor să vadă că președinția de șase luni a României începe sub un nor. Dar demonstrațiile anticorupție care erup periodic în orașele din România servesc ca o reamintire a guvernului că există limite ale răbdării publicului larg.

În România, lupta pentru statul de drept este uneori, literalmente, o luptă.