Pușcărie doar pe hârtie - Jurnalul Săptămânii, 14 Noiembrie
Jurnalul Săptămînii 14 noiembrie 2020, 20:50 | 6245

Condițiile de detenție din Republica Moldova sunt prilej de reclamare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și, în consecință, instanța pedepsește pe potrivă. De-a lungul anilor, Guvernul de la Chișinău a pierdut sute de mii de euro pentru despăgubirile acordate deținuților aflați după gratii fără ca autoritățile să facă vreo încercare de a le îmbunătăți condițiile din pușcării. Doar în baza reclamațiilor privind starea de lucruri în penitenciarului nr. 13, Republica Moldova a pierdut 400 de mii de euro, precizează experții.

A câștigat CEDO, anul trecut, și fostul deputat Andrei Baștovoi. Înalta Curte a obligat Guvernul de la Chișinău să-i achite lui Baștovoi despăgubiri de 5 mii 700 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 650 de euro - cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

La dosarul fostului deputat vom reveni mai târziu. Așa s-a întâmplat că ultima pușcărie din Republica Moldova, cea din Taraclia, a fost construită în anul 1981. Alta, plănuită să fie în Bubueci, stă pe hârtie mai bine de 7 ani. De ce, ne explică managerul proiectului, Igor Eșanu.

Sursele noastre din Ministerul Justiţiei afirmă că proiectul se tergiversează din cauza managementului defectuos al Unității de Implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, cheltuielile pentru salarizarea personalului Unității respective s-au ridicat la 11,4 milioane de lei, în perioada 2014 – 2019. Totodată, în anul 2019, la solicitarea Ministerului Justiției, a fost majorată suma împrumutului oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu 10 milioane de euro, valoarea totală a împrumutului fiind de 49 milioane de euro. Membrii Centrului de Resurse Juridice susțin că pașii întreprinși de această comisie sunt foarte mici și neînsemnați.

Potrivit unui raport al Consiliului Europei, închisorile din Republica Moldova sunt supraaglomerate.

Normele adoptate internațional arată că cei ce ajung după gratii au dreptul la condiții decente de întreținere. În Chișinău aceste reguli nu țin. În penitenciarul nr 13 deținuții dorm la un pas de toaletă, de care îi desparte doar o perdea.

Aceeași situație poate fi și în alte pușcării.

A reclamat condițiile de detenție și fostul prim-ministru Vlad Filat. Condamnat la 9 ani de închisoare, el a fost grațiat în 2019, printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău. Pedeapsa lui Filat a fost redusă cu aproximativ 700 de zile.

Potrivit informațiilor publicate de instanță, Filat a ieșit din detenție în baza prevederilor privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, art.91 Cod Penal pentru executarea a două treimi din pedeapsă.

Instanța ar fi luat decizia pe 30 iulie, la cererea avocaților lui Filat, pe baza unei prevederi legislative noi, adoptată de Republica Moldova ca să nu mai fie pedepsită mereu de CEDO pentru condițiile din închisori. Amendamentul la Codul de procedură penală, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, prevede că orice persoană deținută cel puțin zece zile în condiții inumane ori degradante poate solicita reducerea pedepsei sau despăgubiri bănești. Este posibil ca Filat să fie unul dintre primii, dacă nu chiar primul deținut din Republica Moldovean care a profitat de noua lege.

Andrei Baștovoi, semnatar al Declarației de Independență, a fost condamnat în anul 2014 la 7,5 ani de pușcărie pentru delapidare de fonduri. Baștovoi și-a ispășit pedeapsa tot în penitenciarul 13.

În timpul detenției, Andrei Baştovoi s-a îmbolnăvit, dar nu a avut asistenţă medicală. A decis să meargă la CEDO.

Administrația penitenciarului a încercat să dezmintă afirmațiile, expediind o scrisoare către Înalta Curte, precum că Baștovoi și-ar fi ispășit pedeapsa într-o celulă dotată cu toate cele necesare. Fără a prezenta careva probe.

Baștovoi nu este singurul care descrie condițiile din pușcărie. Juriștii au date statistice îngrozitoare.

În luna februarie 2012, Avocatul Poporului a cerut administrației închisorii să închidă de urgență unele celule din demisol din cauza condițiilor deplorabile. Cererea a fost trecută neobservată, iar motivul invocat a fost deficitul de locuri. Echipa noastră de filmare a avut posibilitate să ajungă în subsolul penitenciarului. Pereții ascund, desigur, o realitate sumbră.

Acum 7 ani, autoritățile au decis să construiască un nou penitenciar, pentru a mai scădea numărul plângerilor depuse la CEDO. Parlamentul a ratificat încă în decembrie 2013 Acordul cadru prin care Republica Moldova împrumută 39 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru a construi o nouă închisoare. Proiectul urma să fie implementat până în anul 2018. Suntem în 2020, iar proiectul tot la faza inițială se află. Din 2013 şi până în 2020 acestea au reușit să creeze doar Unitatea de Implementare a Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău. Mai bine de doi ani sunt organizate licitații.

Împrumutul de 39 de milioane de euro pentru construcţia acestui nou complex penitenciar urma să fie întors din banii cetăţenilor. Închisoarea trebuie să fie construită la 9 kilometri de Chişinău, în apropiere de Bubuieci. Pe hârtie, noua puşcărie ar avea o capacitate de aproape 1600 de persoane şi ar urma să substituie Penitenciarul 13. În februarie 2014, ministrul Justiției Oleg Efrim declara într-o emisiune TV că toate actele cu privire la construcția noul penitenciar sunt deja semnate.

Atunci, Efrim a precizat că în Republica Moldova nicio companie nu este capabilă să construiască un astfel de penitenciar, conform standardelor europene.

Succesorii lui Oleg Efrim, Vladimir Grosu și Vladimir Cebotari, nu au făcut prea multe în acest sens. Abia în noiembrie 2018, Victoria Iftodi bifează o întâlnire cu reprezentanții Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, unde au discutat despre soarta proiectului. Întâlnirea a fost mediatizată pe larg. La aceeași întrevedere a fost prezent și managerul de proiect, Igor Eșanu.

La aceea întrevedere, ministerul Justiției anunțase un nou termen, mai exact că la începutul anului 2019 urma să fie organizate licitațiile internaționale pentru selectarea companiilor de construcție a penitenciarului nou. Începutul construcției era planificat pentru mijlocul anului 2019, iar darea în exploatare urma să aibă loc pană la sfârșitul anului 2022. Igor Eșanu susține că după mai multe extinderi ale perioadei de depunere a ofertelor, în total, trei companii și-au manifestat interesul de a participa la licitație. După ce cele 3 oferte au fost lansate în septembrie, acestea urmează a fi evaluate pană la sfârșitul lunii. Și anume firma Rizzani de Eccher din Italia, AS Group Investment LLC, din Azerbaijan, și compania mixtă Media Security Consortium, din Republica Moldova, cu JV PKE din Austria și UCGEN Proje, din Turcia. Cea mai mică sumă a fost propusă de o companie mixtă moldo-austriacă, urmată de o companie din Azerbaijan și a treia ofertă a venit din partea companiei italiene.

Am încercat să discutăm cu reprezentanții companiilor dornice să construiască noua pușcărie. Unii au refuzat, făcând referire la un acord de confidențialitate semnat cu Unitatea de Implementare a proiectului de construcție. Reprezentantul companiei azere ne-a comunicat că s-a retras personal din acest proiect. Cei din compania italiană nu au fost de negăsit. Am reușit să discutăm doar cu reprezentantul companiei mixte.

De atunci s-au organizat două concursuri, însă compania care va construi penitenciarul așa și nu a fost selectată. În opinia lui Igor Eșanu, companiile sus menționate nu și-au radiat carențele menționate de comisie.

Pe de altă parte, Victor Găină susține că cea mai mare sumă pentru construcția noului penitenciar a fost propusă de compania din Italia, urmată de cea din Azeirbajan. Găină spune că partenerii săi au oferit cel mai mic preț raport-calitate.

Dacă licitația nu se va încadra în termenele prevăzute în Acord, Chișinăul riscă să rateze banii pentru construcţia închisorii. Această idee însă este respinsă de managerul proiectului.

Am expediat și un e-mail reprezentanților Băncii de Dezvoltarea a Consiliului Europei. Așteptăm răspuns.

Soarta noului penitenciar din Chișinău rămâne incertă. În luna septembrie, Guvernul a anunțat că a tăiat și în acest an cheltuielile prevăzute pentru lucrări. Este vorba de peste 24 de milioane de lei, despre care ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a precizat că vor fi reorientate în lupta cu pandemia. Acum patru ani, activistul civic Andrei Donică, care l-a stropit cu o găleată cu lapte pe ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, aflat în trecere pe lângă sediul Guvernului, la fel a fost deținut în penitenciarul 3. Donică susține că toată perioadă arestului preventiv s-a aflat în subsol.

Donică susține că viața lui a fost pusă în pericol.

Activistul este convins că în actualele condiții din închisoare ar trebui să stea unii din piramida puterii.

În Penitenciarul nr. 13 ajung peste 12 mii de persoane, anual, fiind izolatorul de urmărire penală cu cea mai mare fluctuaţie. Autorităţile nu au decis, deocamdată, ce se va întâmpla cu edificiul după sistarea activităţii, dar angajaţii din sistemul penitenciar spun că ar fi bine ca această puşcărie să fie transformată în muzeu.

Opinia ta contează. Comentează!
Din aceeaşi categorie