Din start vreau să remarc și lipsa de echilibru de gen în noua garnitură guvernamentală, în condițiile în care avem doar 4 doamne din cei 18 membri ai noului Executiv. Asta după ce în alte perioade eram lăudați și chiar dați exemplu la nivel european pentru echilibrul de gen în funcțiile publice. N-ar fi rău să avem totuși mai multe femei în funcții publice, mai ales că doamnele din Republica Moldova au demonstrat deja că pot performa foarte bine în acest domeniu.

Din păcate, până la această oră nu au fost plasate nicăieri CV-urile noilor miniștri. O altă problemă de comunicare a actualei guvernări. De asta, acum mă voi opri doar la câteva nume din cadrul noii garnituri guvernamentale care mi-au atras atenția în mod special.

Din ce am căutat eu în date publice, de o experiență bogată pare să se bucure Eugeniu Osmochescu, cel care vine în funcția de ministru al Economiei. Fiind și domeniul în care Guvernul Recean a performat cel mai prost, de la Osmochescu sunt așteptări mari în acest sens.

Mai ales că țara noastră este abia la nivelul de 29% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene. Asta în condițiile în care Moldova ar trebui să fie măcar la nivelul de 35-40% în momentul aderării, o limită de jos acceptată în cazul Bulgariei în 2007. Asta ne-ar obliga la creșteri economice foarte robuste, de 7-10% în fiecare din următorii ani. Un obiectiv care pare imposibil în acest moment, dar spre care trebuie să tindem dacă ne dorim să devenim membri.

Date publice foarte puține sunt despre Adrian Gavrilița, cel care ajunge în funcția de ministru al Finanțelor. Activitatea sa publică se încheie undeva în anul 2015, când a fost consilier al premierului Chiril Gaburici, cel ajuns în funcție după ce pentru Guvernul său au votat partidele lui Filat, Plahotniuc și comuniștii lui Voronin. Înainte, Gavrilița a activat și în Guvernul lui Filat. După 2015, nu se știu foarte multe despre activitatea sa, cei din PAS susținând însă că ar fi lucrat tot în diferite funcții în Guvern.

Controverse a stârnit numirea lui Cristian Jardan în fruntea ministerului Culturii. Asta în condițiile în care nu este din domeniu, el activând în ultima perioadă în postura de consilier al premierului Recean. Totodată, în privința lui Jardan există semne de întrebare în legătură cu o tranzacție în domeniul media, făcută acum câțiva ani, pe care deocamdată nu a explicat-o.

Mă voi opri puțin și la programul de guvernare. Unul care a fost destul de criticat de la publicarea sa, pentru că arată foarte generalist și nu include nimic despre reforme extrem de importante care trebuiesc realizate în următoarea perioadă.

Spre exemplu reforma-administrativ teritorială. Una întârziată cu cel puțin 2 decenii, de când comuniștii au decis să anuleze județele și să revină la raioane. Din start trebuie să înțelegem că fără o nouă organizare administrativă a Republicii Moldova nu avem absolut nicio șansă să aderăm la Uniunea Europeană. Așadar, dacă ne propunem să semnăm tratatul de aderare în 2028, suntem obligați ca până atunci să schimbăm acest sistem sovietic de administrare și să eficientizăm modul de organizare al localităților.

Este poate una dintre cele mai dureroase reforme care urmează a fi implementată în următoare perioadă, dar deopotrivă și una dintre cele mai importante. Țara noastră nu are nicio șansă să se dezvolte, în special în zonele rurale, dacă vom rămâne în continuare cu această moștenire sovietică.

Alegerile au trecut. Până la următorul scrutin electoral cu adevărat important, alegerile prezidențiale din 2028, guvernarea trebuie să uite de populism și să se apuce cu adevărat de treabă. Mai ales că avem restanțe foarte serioase și la Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană, realizat în proporție de doar 55% din ceea ce ne-am asumat.

Pe umerii noului Guvern se va afla o responsabilitate uriașă. Pentru că trebuie să fie Executivul care va intra în istorie ca cel ce ne-a dus în UE. Și este obligat să nu rateze această oportunitate!