Trebuie spus din start că membrii trupei s-au numărat printre primele voci cunoscute din Rusia care au condamnat vehement invazia barbară din Ucraina, iar din cauza asta au fost nevoiți să părăsească țara la scurt timp după începerea războiului. Anul trecut, liderul trupei a fost declarat chiar agent străin, iar de atunci regimul lui Putin a declanșat o adevărată vânătoare împotriva acestuia și a colegilor săi. La începutul lui 2024, membrii trupei au fost arestați în Thailanda, la solicitarea rușilor, și erau cât pe ce să fie extrădați în Rusia, acolo unde îi așteptau tratamente de „reeducare”, care dacă nu ar fi funcționat, atunci, în mod evident, totul s-ar fi încheiat cu banala aruncare în pușcărie. Doar presiunile ambasadelor occidentale au făcut ca ei să fie eliberați și să se poată întoarce în Israel, țara care le-a devenit patrie după începerea războiului.

De altfel, acum un an, în timpul unui concert chiar la Chișinău, liderul trupei, Igor Bortnik, spunea că „nu va mai reveni niciodată în Rusia lui Putin, care îi provoacă doar dezgust și scârbă”.

În general, situația celor care măcar puțin își manifestă opoziția față de regimul barbar al Putin, devine din ce în ce mai dificilă. Iar uneori regimul acționează atât de absurd și aberant încât pare incredibil că în anul 2024 mai e posibil așa ceva, totuși, într-o zonă a lumii de la care mai erau ceva pretenții până la 24 februarie 2022.

Spre exemplu zilele trecute, preotul Dmitri Safronov, cel care a oficiat o slujbă de pomenire a lui Alexei Navalnîi la 40 de zile de la înmormântarea acestuia, a fost pedepsit dur chiar de către KGB-istul Vladimir Gundyaev, mai zis și patriarhul Kiril. Acest complice al lui Putin a emis un decret prin care i-a interzis preotului să mai dea binecuvântări și chiar să poarte cruce și sutantă timp de trei ani.

Vă imaginați unde s-a ajuns? Ca un preot care ține o slujbă de pomenire pentru Navalnîi efectiv să fie dat afară din biserică și cine știe ce urmează să I se mai întâmple, în timp ce capul bisericii ruse, cel care a luat decizia, „binecuvântează” în fiecare duminică crimele rușilor în Ucraina și îi îndeamnă ori de câte ori are ocazia pe barbarii lui Putin să distrugă statul vecin.

Și tot săptămâna trecută, doi jurnaliști care se ocupau cu editarea de materiale video, Serghei Karelin și Constantin Gabov, au fost trimiși la pușcărie doar pentru că au ajutat la pregătirea unor clipuri pentru echipa lui Navalnîi. Repet: aruncați în pușcărie fără măcar a fi judecați, doar pentru că au oferit niște servicii de editare video acelei echipe.

Și sunt cazuri de care noi auzim. Care cumva se mai strecoară în presa occidentală. Câte alte astfel de atrocități se comit fără a mai afla noi, putem doar bănui.

Așadar, în condiții atât de oribile pentru cei care pur și simplu vor să rămână oameni în Barbaristanul lui Putin, este evident că ei trebuiesc ajutați atunci când cer asta. Pentru că orice urmă de disidență în fața celui mai odios regim din Europa ultimului secol trebuie susținută. Și oamenii care au curajul să țină capul sus, să spună adevărul, să dea dovadă de curaj, sunt poate ultimele scântei ale speranței că acea țară mai poate fi salvată și umanizată. Scântei care trebuiesc menținute să ardă.