Republica Moldova versus Estonia
Politic 1 martie 2019, 20:05 | 2584

„Republica Moldova și Estonia arată cât de diferite pot fi democrațiile”. Acesta este titlul unui articol apărut în prestigioasa publicație The Economist, care a analizat procesul electoral în cele două state. Autorii pornesc de la faptul că și Republica Moldova, și Estonia, și-au obținut independența în 1991, și au același punct de pornire, dar se află acum într-o situație diametral opusă.

Potrivit sursei, ambele țări au minorități ruse, luptă cu emigrația și scăderea populație. Însă, cu toate acestea, din multe puncte de vedere situația este diferită. Estonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și în zona euro - în 2011. Experții Transparency International consideră că Estonia este cea mai puțin coruptă țară din lume. Pentru comparație: Republica Moldova se află pe locul 117 în același clasament. Estonia este un centru pentru industria IT, iar Republica Moldova are o economie agricolă, a cărei mândrie sunt vinurile sale excelente. Dar, din punct de vedere al puterii de cumpărare, estonienii sunt de cinci ori mai bogați decât moldovenii.

În ambele țări se desfășoară cu regularitate alegeri, scrie The Economist. În Republica Moldova, cel din urmă scrutin a avut loc pe 24 februarie. O alianță de partide reformiste, numită ACUM, condusă de doi luptători anticorupție, Maia Sandu și Andrei Năstase, a luat 27 din 101 de mandate în Parlament, iar Partidul Socialist, aliniat președintelui pro-rus Igor Dodon, a obținut 34. Pe locul doi, cu 30 de locuri, s-a poziționat Partidul Democrat, aflat la guvernare și condus de un oligarh, Vladimir Plahotniuc. Sursa scrie că de vreme ce blocul ACUM a promis să rămână în opoziție, este posibilă o coaliție dintre PD și PSRM, însă nu exclude că Plahotniuc poate avea și alte planuri. Asta pentru că în Republica Moldova deputații deseori trec dintr-un partid în altul, determinați de recompense sau amenințări. În articol se face referire și la partidul lui Ilan Șor, care, în calitate de deputat, acum se bucură de imunitate față de urmărire penală. În 2015, Șor a fost ales primar de Orhei, un oraș modest, la o oră distanță de Chișinău. Șor a dat bani pentru a restaurarea parcurilor, repararea străzilor și construirea unităților sociale. Anul trecut, el a deschis un parc de distracții gratuit, numit Orheiland. Orașul este dotat cu „magazinele sociale” ale lui Șor, care oferă produse la prețuri subvenționate, iar treizeci de autobuze noi străbat străzile. De unde vin banii, întreabă autorii de la The Economist, care pomenesc și faptul că în 2017, o instanță l-a condamnat pe Șor pentru că fost implicat în spălarea unui miliard de dolari din sistemul bancar, în 2014. Doar că Șor a făcut apel și îl acuză pe un fost prim-ministru, care este condamnat la nouă ani de închisoare.

The Economist scrie că Maia Sandu, fot ministru al Educației, apreciată pentru lupta împotriva corupției din sistemul educațional, crede că întreaga clasă politică este putredă. Rivalii nominali, „Dodon și Partidul Democrat lucrează împreună", spune ea, șantajând țările europene pentru menținerea asistenței financiare, amenințând să se întoarcă spre Rusia. Însă, cu toate acestea, Uniunea Europeană a suspendat asistența financiară pentru Republica Moldova, vara trecută, după ce victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinău a fost anulată. Slăbiciunea politică și sărăcia i-au determinat pe mulți să emigreze. Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiește în străinătate, iar remitențele reprezintă aproximativ o cincime din PIB-ul țării. Cum a evitat Estonia corupția în stilul moldovenesc? Secțiile de votare în Estonia se închid pe 3 martie, iar votul pe internet a început să fie dat cu zece zile înainte. Unii cred că au făcut alegeri mai reușite la început, privatizând întreprinderile de stat într-un mod mai transparent. Tarmo Juristo de la think-tank-ul Praxis creditează băncile scandinave prin stabilirea de norme în industria financiară, dar alții cred că ar fi avut noroc. Lucan Way și Adam Casey, de la Universitatea din Toronto, susțin că fostele state sovietice au democratizat mai bine atunci când au avut o mișcare naționalistă înrădăcinată. Aceasta a fost mai puternică în Estonia, care era independentă în perioada 1918-1940, decât în ​​Republica Moldova, dominată timp de secole de Rusia, conchide The Economist.

Opinia ta contează. Comentează!