Așadar, joia trecută, chiar la Jurnal TV, întrebat de idealul reunirii celor două state românești, mai ales că Republica Moldova și România au aceeași limbă, aceleași tradiții și au fost mult timp în istorie și parte a aceluiași stat, Knirsch a ținut să-l contrazică pe colegul meu Vitalie Călugăreanu în aspectele ce țin de limba vorbită și religie.

La scurt timp, declarația ambasadorului german a fost răspândită pe canalele rusești de propagandă, fiind utilizată și de adepții locali ai moldovenismului, conectați, desigur, la aceleași centre de comandă de la Moscova.

În special utilizarea declarațiilor lui Knirsch de către propaganda rusă a stârnit rapid și o reacție adeversă, atât la Chișinău cât și la București ambasadorul fiind dur criticat pentru declarația sa și reproșându-i-se inclusiv viziuni proruse.

De aici s-a desprins și un alt narativ destul de mult alimentat în anumite perioade, cel potrivit căruia Germania ar fi, ca stat, împotriva identității românești în Republica Moldova și a reunirii celor două maluri ale Prutului.

Pentru a înțelege însă mai bine declarația buclucașă trebuie să aruncăm o privire pe activitatea diplomatică a ambasadorului Knirsch. Care a fost trimis în 2014, la scurt timp după ce a început primul război ruso-ucrainean, la ambasada germană din Moscova, în calitate de șef al Departamentului Politic. Din 2018 și până în 2022, Knirsch a fost ambasadorul Germaniei la Tbilisi. O perioadă în care Georgia a început să se îndepărteze de Uniunea Europeană și a alunecat spre sistemul de conducere oligarho-autoritarist promovat de partidul Visul Georgian.

În perioada mandatului său de la Tbilisi, Knirsch a fost acuzat în repetate rânduri de către opoziția și societatea civilă georgiană că ar fi făcut partizanat pentru Visul Georgian, partidul oligarhului Ivanisvhili, care a capturat această țară de mai bine de un deceniu și acum a readus-o în sfera de influență rusă.

Apoi, după ce și-a încheiat mandatul la Tbilisi, Knirsch a fost din nou trimis la Moscova. Ca și în 2014, din nou după izbucnirea războului ruso-ucrainean, adică în 2022. Ca din 2025 Knirsch să fie delegat ambasador la Chișinău, funcție în care se află deja de aproape un an de zile.

Un aspect foarte interesant este însă că la 30 iulie 2025, când Knirsch încă nu era oficial ambasador, ci se afla în perioada de acomodare, a avut o întrevedere cu Ion Ceban, chiar la sediul partidului condus de primarul capitalei. Asta în condițiile în care doar 2 săptămâni mai devreme, Ceban primise interdicție de intrare în spațiul Schengen pentru 5 ani.

Tot Knirsch, de când este în funcție, s-a remarcat cu mai multe vizite în stânga Nistrului de când și-a preluat mandatul.

Așadar, probabil Knirsch, prin prisma activității sale din ultimii ani, în mare parte desfășurată la Moscova și Tbilisi, are o viziune mai specială legată de rolul Rusiei în această regiune. Ar trebui însă, fiind reprezentant al celui mai important stat membru al Uniunii Europene, să fie mult mai atent și diplomat cu realitățile din țara noastră. Care a avut și are în continuare enorm de suferit din cauza interferențelor rusești aici. Inclusiv la nivel identitar, pentru că dacă mai sunt în continuare atâția oameni în țara noastră care nu știu cine sunt și nici măcar ce limbă vorbesc, atunci asta este în mare parte din cauza deceniilor de spălare de creieri și propagandă rusească.

În același timp, nu sunt absolut de acord nici cu partea care insinuează că Germania ar avea ceva cu identitatea românească a Republicii Moldova sau că s-ar opuneri reunirii. Germania e unul dintre cei mai buni prieteni ai țării noastre, ne-a ajutat enorm în ultimii ani și sunt convins că va respecta orice alegere pe care o va face poporul nostru. Ba chiar ne va ajuta să o facem pe cea corectă.

În această situație cred că mai degrabă totul ține de viziunile unui ambasador care probabil ar trebui să citească mai multe cărți de istorie înainte de a se mai aventura prin studio-uri tv. Ca apoi să nu fie iarăși nevoit să-și ceară scuze. Că asta nu dă deloc bine pentru un diplomat.