Dosarul "Open Dialog" trucat şi clasat - Jurnalul Săptămânii, 6 Martie
Jurnalul Săptămînii 6 martie 2021, 20:30 | 1388

Dosarul „Open Dialog”, unul dintre cele mai de rezonanță în Republica Moldova, este dat drept exemplu de implicare a instituțiilor de drept în promovarea intereselor unor politicieni corupți. Conflictul în care a fost implicată fundația Ludmilei Kozlovska, alături de foștii lideri de opoziție Maia Sandu, Andrei Năstase și omul de afaceri Alexandru Machedon, a devenit subiect de știri și pentru presa din Occident. Fundația era suspectată că a beneficiat de plăți din zone off shore, livra echipamente militare, spiona și finanța ilegal formațiunile politice PAS, Platforma DA și pe liderii acestora. După aproape doi ani de anchetări, în vara anului 2020, procurorul general Alexandr Stoianolgo a anunțat că dovezi nu sunt, iar procurorii au epuizat toate posibilitățile de a le aduna. Noi am vorbit cu mai toți cei implicați, într-un fel sau altul, în dosarul „Open Dialog”.

În noiembrie 2018, Partidul Democrat a cerut inițierea unei anchete parlamentare privind presupusa finanțare ilegală a partidelor de opoziție, în special PAS și Platforma DA, de către Fundația Open Dialog și fondatoarea acesteia, Ludmila Kozlovska.

Partidul Democrat susținea că fundația Open Dialog a atacat în mod constant imaginea statului Republica Moldova și clasa politică de la Chișinău în fața partenerilor de dezvoltare.

În noiembrie 2018, în regim de urgență a fost constituită o comisie specială parlamentară, condusă de către deputatul PD Igor Vremea, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a inițiat o cauză penală.

Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind imixtiunea Fundației în treburile interne ale Republicii Moldova avea următoarea componență: deputații PD Marcel Răducan, Artur Reșetnicov și Igor Vremea, deputații PSRM Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi, și Simion Grișciuc, din Grupul Parlamentar Popular European. Unii analiști politici au arătat atunci că PSRM și PD s-au înțeles în privința oponenților.

Ca să dea greutate acestui dosar, comisia parlamentară de anchetă a început audierea mai multor angajați ai MAI, ai SIS, ai Procuraturii Generale și ai CEC. Informațiile erau depuse în ședințe secrete. Președintele comisiei Igor Vremea declara atunci că raportul va fi prezentat în plenul Parlamentului, fără a a fixa o dată. Igor Vremea a precizat că raportul nu este complet pentru că unii dintre cei invitați la audieri au refuzat să se prezinte. Deputatul s-a referit la Maia Sandu și Andrei Năstase, care au boicotat audierile sub pretextul că acestea se desfășoară cu ușile închise. Igor Vremea declara pe 16 noiembrie 2018 că este necesară o analiză a cadrului legal în vigoare în legătură cu supravegherea finanțării partidelor politice.

Raportul Comisiei parlamentare a încăput pe 39 de pagini, unele dintre ele cu titlul „confidenţial”. În prima parte a raportului se arată că Fundaţia Open Dialog ar fi primit, în ultimii ani, mai multe finanţări suspecte, inclusiv de la firme care aveau conexiuni cu Republica Moldova sau cu Veaceslav Platon, condamnat în dosarul fraudelor bancare. De la prezentarea relaţiilor s-a trecut la dezvăluirea aşa ziselor dovezi despre legăturile Fundaţiei cu PAS şi Platforma DA. Comisia a constatat un transfer direct a 2000 de dolari, aceasta fiind una dintre probele comisiei. O altă dovadă pe acre au insistat membrii Comisiei Vremea o constituie conferinţa organizată şi finanţată de Open Dialog, care s-a desfăşurat în luna mai 2017 la Bruxelles, la care au participat Maia Sandu, Andrei Năstase și Alexandru Machedon. Cam atât.

Reprezentanții PAS și ai Platformei DA au respins mereu acuzațiile.

Despre Fundația ”Open Dialog” s-a vorbit mult în anii 2017 – 2018. Interesul a apărut imediat ce Ludmila Kozlowska i-a atenționat pe europarlamentari că Republica Moldova a devenit stat capturat de un oligarh. Koslovska a declarat la Bruxelles că acțiunile unor politicieni de la Chișinău contravin Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Raportul Comisiei conduse de Igor Vremea a fost trimis la Procuratura Generală, la Serviciul de Informații și Securitate, și la Ministerul de Interne, care ar urma să să-i tragă la răspundere pe cei vizați.

Presiunea asupra fundației Open Dialog a fost mare. Potrivit unor surse Jurnal TV, la începutul anului 2018, Plahotniuc l-a trimis unul dintre directorii adjuncți al SIS, Alexandru Balan, la Varșovia, într-o misiune specială. Balan urma să-i convingă pe omologii săi din serviciile speciale poloneze că activitatea Fundației Open Dialog în Polonia prezintă o amenințare la adresa securității naționale a acestei țări.

Se pare că emisarul lui Plahotniuc și-a atins scopul. Pe 15 august 2018, Ludmila Kozlovska a fost expulzată din Polonia. După câteva luni însă, oficialii din Varșovia au revenit la subiect și au inițiat propria investigație.

După publicarea, la finele lui noiembrie 2018, a raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind imixtiunea Fundației în treburile interne ale Republicii Moldova, Ambasada Poloniei la Chișinău a intervenit dur. Ambasadorul Bartlomiej Zdaniuk a solicitat, pe 12 decembrie 2018, o întrevedere cu prim-ministrul de atunci Pavel Filip și cu deputatul Igor Vremea, pentru a le cere explicații.

În vara anului 2020, Procuratura Generală a prezentat un bilanț de evaluare a 38 de dosare penale, despre care s-a scris ca au fost instrumentate pe motive politice. 19 dosare, inclusiv Open Dialog, au fost clasate. Deputatul PSRM Vasile Bolea, care a făcut parte din comisia de anchetă condusă de Igor Vremea, a refuzat să comenteze conținutul raportului și decizia procuraturii.

Președintele fundației Open Dialog Ludmila Kozlovska spune că niciun procuror din Republica Moldova nu a luat legătura cu ea, iar ordonanța de clasare a dosarului penal politic nu-l poate obține de la autorități.

Am încercat să aflăm dacă procurorii au adus la cunoștința persoanelor vizate ordonanța de clasare a dosarului penal. Ofițerul de presă al PCCOCS, Emil Gaitur, ne-a spus că persoana care se consideră lezată în drepturi urmează să se adreseze, în scris, invocând actele procedurale pe care le solicită. Gaitur a precizat că pană acum o astfel de solicitare nu a parvenit.

De la prezentarea raportului comisiei parlamentare de anchetă condusă de Igor Vremea au trecut doi ani. Este remarcabilă că începând cu anul 2018 și perioada scrutinului electoral din 2019, la comanda regimului Plahotniuc, fundația Open Dialog, liderii opoziției de atunci au devenit ținta unor atacuri orchestrate și învinuiri manipulatorii.

Unii experți de la Chișinău cred că acuzatorii de stat care au fost implicați în aceste acțiuni ar trebui trași la răspundere.

Reprezentanții PD s-au eschivat să abordeze acest subiect cu reporterul nostru. Nici fostul procuror general Eduard Harunjen nu ne-a răspuns la telefon.

Fundaţia Open Dialog a fost creată în 2009 pentru a oferi protecţie la nivel internaţional persoanelor care apără procesele democratice, drepturile omului în statele lor sau sunt persecutate din motive politice. Pană în prezent, fundaţia a reuşit să acorde asistenţă avocaţilor Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Veaceslav Ţurcan, judecătorilor Domnica Manole, Dorin Munteanu, Marina Anton şi mai multor activişti, care au sprijinit și organizat proteste anti-guvernamentale, cum ar fi Alexandru Machedon, Grigore Petrenco, Ruslan Verbiţchi sau Liviu Vovc.

Opinia ta contează. Comentează!
LIVE