Peste 50% din localitățile Republicii Moldova au o populație de sub 1.500 de oameni și bugete austere
Într-o țară cu statut de candidat la Uniunea Europeană, primăriile mici trăiesc din subvenționare de la centru. Peste jumătate au mai puțin de 1.500 de localnici, bugete austere și proiecte la care pot doar să viseze. În trei ani de când Guvernul a aprobat metodologia de amalgamare voluntară, doar două grupuri de localități au reușit să se unească. Acum, Guvernul oferă ultima șansă pentru unirea voluntară a comunităților, iar în cazul în care nu se vor conforma, amalgamarea va fi făcută cu forța. Asta pentru că reforma administrativă este și una dintre condițiile de preaderare a Moldovei la Uniunea Europeană.
Pentru administrațiile locale din Republica Moldova a venit o perioadă crucială. Candidată la aderarea în Uniunea Europeană, cu acces la fonduri de dezvoltare, dar cu primării mici și resurse limitate, țara noastră încearcă să-și croiască drumul către eficiență. Problema sunt mai mult de jumătate dintre primării care administrează mai puțin de 1.500 de oameni. În aceste condiții, proiectele locale devin un scop iluzoriu, iar comunitățile riscă să rămână izolate.
ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: "Acum Republica Moldova se află într-o etapă foarte importantă de dezvoltare. Suntem țară candidată, avem acces la mai multe programe de dezvoltare și este important să fortificăm capacitatea la nivel local. La noi în țară avem o fragmentare excesivă, avem foarte multe primării unde numărul de personal este destul de limitat, resursele proprii sunt insuficiente. În Republica Moldova, peste 60% din primării administrează localități, unde numărul de locuitori este mai mic de 1.500 și ne referim la datele din 2024."
La începutul lunii martie, Executivul a prezentat un set de modificări legislative, menite să elimine barierele birocratice din procesul de amalgamare voluntară a localităților. Una dintre ele este eliminarea condiției de organizarea scrutinelor anticipate imediat după unificare și le-a permis aleșilor locali să își ducă mandatul până la termenul general.
ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: "Da, acesta a fost inclusiv o propunere din partea aleșilor locali, noi am acceptat-o și cred că este una justă, alegerile locale generale locale din anul viitor, acestea vor fi alegerile care vor finaliza procesul de amalgamare. Avem peste 400 de primării care și-au exprimat interesul, care au început dialogul. Au început acest proces de amalgamare voluntară și noi vom fi alături de ei la fiecare etapă."
Așa că procesul urmează să se desfășoare în mod voluntar până în anul 2027, când va deveni obligatoriu. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea să dispară, iar în locul lor să răsară cinci regiuni sau zece districte.
ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: "Ca parte a reformei, vom introduce și amalgamarea normativă. urmează să stabilim care ar fi acel prag minim al numărului de cetățeni din localitate și noi în luna iunie, iulie vom face o analiză, vom vedea câte din primării sunt antrenate în procesul de amalgamare. Care din acele primării nu și-au declarat un interes, nu sunt implicate, dar corespund criteriului, ele vor fi pasibile procesului de amalgamare normativă."
În noiembrie 2023, au aprobat metodologia de amalgamare voluntară și au anunțat că localitățile vor beneficia de sprijin financiar în acest proces. Comasarea orașelor și satelor a devenit necesară după ce populația s-a micșorat de-a lungul anilor. Asta a dus la micșorarea veniturilor colectate din taxe și impozite, ceea ce nu permite finanțarea proiectelor de infrastructură. Reforma administrativă este și una dintre condițiile de preaderare la Uniunea Europeană.
