Conform Eurostat, numărul nașterilor în cele 27 de state membre ale blocului comunitar a scăzut la 3,66 milioane în 2023, cel mai mic nivel din 1961, de când se țin statisticile de acest fel. Prin urmare, din 2022 în 2023 s-a înregistrat cel mai mare declin anual, de 5,5%.

În perioada 1961–2022, cel mai mare număr total anual de nașteri vii în Uniunea Europeană, 6,8 milioane de copii, a fost înregistrat în 1964. De la acest maxim comparativ și până la începutul secolului XXI, numărul de nașteri vii în Uniunea Europeană a scăzut într-un ritm relativ constant, atingând un minim de 4,36 milioane, în 2002.

În timpul pandemiei de COVID-19, nașterile vii în Uniunea Europeană au scăzut inițial la 4,07 milioane, în 2020, apoi au crescut ușor la 4,09 milioane, în 2021, și au scăzut din nou în 2022, la 3,88 milioane de copii. În 2023, numărul total de nașteri vii în Uniunea Europeană a scăzut din nou, la 3,67 milioane de copii.

Tendința de a avea mai puțini copii este cea mai pronunțată în Spania, Italia, Grecia, Polonia, Finlanda și țările baltice, unde nașterile au scăzut cu cel puțin un sfert în ultimul deceniu.

În 2023, rata totală de fertilitate în Uniunea Europeană a fost de 1,38 nașteri vii per femeie. Rata este definită ca „numărul mediu de copii, pe care i-ar naște o femeie pe parcursul vieții, dacă aceasta și-ar petrece anii fertili conform ratelor de fertilitate specifice vârstei, care au fost măsurate într-un an dat”. În timpul pandemiei de COVID-19, rata de fertilitate a scăzut la 1,51, în 2020, a crescut ușor la 1,53, în 2021, și din 2022 a scăzut din nou, de la 1,46, în 2022, la un nou minim de 1,38, în 2023.

Pe măsură ce cuplurile amână formarea unei familii, femeile ajung să nască la vârste mai înaintate, în medie la aproape 30 de ani, conform Eurostat.

Vârsta medie a femeilor la naștere în Uniunea Europeană a continuat să crească între 2001 și 2023, de la o medie de 29,0 ani la 31,2 ani. Aceeași tendință se observă și pentru vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil în aceeași perioadă, de la o valoare de 28,8 ani, în 2013, la 29,8 ani, în 2023. Cea mai mică vârstă medie la nașterea primului copil se găsește în Bulgaria - 26,9 ani, și România - 27,1 ani. Cele mai mari valori se observă în Italia - 31,8 ani. Statistica arată că în Republica Moldova, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil este de 24,7 ani.

Specialiștii se așteaptă ca această scădere demografică să pună presiune pe finanțele publice, în condițiile în care populația cu vârste de muncă va scădea, iar cheltuielile pentru pensii și formele de protecție socială vor crește. Experții mai consideră că accelerarea acestui trend poate fi pusă pe seama pandemiei de coronavirus și a creșterii inflației în ultimii doi ani, la niveluri foarte mari, scrie Financial Times.